Hola25
Hola25 Logo
Hola25
Utilizatori disponibili

Înapoi la blog

Picătură de sticlă și obiect geometric deschis pe fundal turcoaz închis.
Ilustrație conceptuală generată cu AI; nu reprezintă un montaj experimental sau o diagramă de examen.
Științe

Acidul acetic la BAC: reacții și calcule

Hola25
Hola25
Autor

21 octombrie 2026

6 min citire

În acest articol

Acidul acetic, CH₃COOH, este un acid carboxilic monocarboxilic. Pentru BAC, grupa –COOH explică reacțiile cu baze, oxizi bazici, unele metale și carbonați. În calcule, trebuie urmărit numărul grupelor acide și sarcina ionului metalic, nu doar asemănarea denumirii cu alți acizi.

Lecția aparține variantei chimie organică și se concentrează pe reacțiile acidului acetic și pe bilanțurile lor. Ecuațiile sunt modele teoretice. Problemele presupun reactanți și conversii precizate, iar proprietatea de acid slab nu este confundată cu imposibilitatea unei neutralizări complete stoechiometric.

Ce este grupa carboxil?

Carboxilul conține un carbon dublu legat de un oxigen și simplu legat de OH. În CH₃–COOH, carbonul carboxilic este al doilea atom de carbon al moleculei. Formula moleculară totală este C₂H₄O₂, iar masa molară școlară este 60 g/mol.

Hidrogenul cu caracter acid în reacțiile discutate este cel din OH al carboxilului. Cei trei hidrogeni ai grupei metil nu se neutralizează fiecare cu câte un mol NaOH în modelul obișnuit. Un mol de acid acetic consumă un mol de hidroxid monobazic, deoarece există o singură grupă carboxil.

Acid slab nu înseamnă acid care nu reacționează

În apă, acidul acetic este ionizat numai parțial, în funcție de concentrație și condiții. Scrierea de echilibru este CH₃COOH + H₂O ⇌ CH₃COO⁻ + H₃O⁺. Ionul acetat este baza conjugată, obținută prin pierderea protonului acid.

La neutralizarea cu o bază tare, consumul ionilor responsabili de aciditate deplasează echilibrul, astfel încât calculul stoechiometric poate considera reacția globală completă în condițiile problemei. Nu înmulți arbitrar cantitatea de acid cu un „procent ionizat” atunci când enunțul cere neutralizarea totală a acidului prezent.

Reacția cu hidroxizi

Cu hidroxid de sodiu, ecuația este CH₃COOH + NaOH → CH₃COONa + H₂O. Raportul molar acid–bază este unu la unu. Produsul salin este acetatul de sodiu, care conține ionul CH₃COO⁻ și ionul Na⁺.

Cu hidroxid de calciu, ecuația devine 2CH₃COOH + Ca(OH)₂ → (CH₃COO)₂Ca + 2H₂O. Sunt necesare două grupe acetat pentru un ion Ca²⁺. Raportul acid–hidroxid este doi la unu, deoarece un mol Ca(OH)₂ furnizează două grupe hidroxid în bilanțul neutralizării.

Reactant Produs salin Raport acid acetic–reactant
NaOH CH₃COONa Unu la unu
Ca(OH)₂ (CH₃COO)₂Ca Doi la unu
CaO (CH₃COO)₂Ca Doi la unu
Na₂CO₃ CH₃COONa Doi la unu
NaHCO₃ CH₃COONa Unu la unu

Reacția cu un oxid bazic

Oxidul de calciu reacționează conform ecuației 2CH₃COOH + CaO → (CH₃COO)₂Ca + H₂O. Produsul salin este același ca la hidroxidul de calciu, dar cantitatea de apă din ecuație diferă. Bilanțul se verifică pentru fiecare reactant, nu se copiază integral de la altă reacție.

Pentru 0,10 mol CaO sunt necesari 0,20 mol acid acetic. Dacă sunt disponibili numai 0,15 mol acid, acesta este reactantul limitant în modelul dat și poate consuma 0,075 mol CaO. Rămân 0,025 mol oxid, presupunând absența altor reacții.

Reacția cu metale: exemplul magneziului

Ecuația școlară este 2CH₃COOH + Mg → (CH₃COO)₂Mg + H₂. Magneziul trece la ion Mg²⁺, iar hidrogenul acid formează hidrogen molecular. Sunt necesari doi moli de acid pentru un mol de magneziu și se formează un mol H₂.

Nu extinde automat această reacție la orice metal. Alegerea metalului și condițiile contează. Într-o problemă despre magneziu, folosești ecuația indicată; nu deduci din simpla prezență a acidului că orice probă metalică ar elibera hidrogen în același mod.

Pentru 0,05 mol Mg consumat complet, necesarul de acid este 0,10 mol și cantitatea de hidrogen 0,05 mol. Dacă enunțul dă un volum molar de 24 L/mol, volumul H₂ este 1,2 L. Valoarea volumului molar se aplică numai condițiilor declarate.

Carbonați și hidrogenocarbonați

Cu carbonat de sodiu, ecuația globală este 2CH₃COOH + Na₂CO₃ → 2CH₃COONa + CO₂ + H₂O. Cu hidrogenocarbonat de sodiu este CH₃COOH + NaHCO₃ → CH₃COONa + CO₂ + H₂O. În ambele se poate forma dioxid de carbon, dar necesarul de acid pe mol de sare diferă.

Pentru aceeași cantitate de CO₂, carbonatul consumă de două ori mai mult acid decât hidrogenocarbonatul, în aceste ecuații. De aceea, observația unui gaz nu stabilește singură raportul molar. Trebuie identificat reactantul anorganic exact.

Problemă rezolvată: concentrația unei soluții acide

O probă de 20 mL soluție de acid acetic este neutralizată stoechiometric de 15 mL NaOH cu concentrația 0,20 mol/L. Transformăm volumul bazei în litri: 0,015 L. Cantitatea de NaOH este 0,003 mol, egală cu cea a acidului din probă.

Volumul probei acide este 0,020 L, deci concentrația molară a acidului este 0,003/0,020 = 0,15 mol/L. Masa acidului din probă este 0,003 × 60 = 0,18 g. Acest calcul determină cantitatea totală de acid neutralizabil, nu concentrația inițială a ionilor H₃O⁺.

Nu folosim volumul final al amestecului pentru concentrația soluției inițiale de acid. Întrebarea se referă la proba înainte de amestecare. Separarea volumului probei de volumul final este esențială pentru interpretarea rezultatului.

Exemplu: carbonat cu acid în exces

Se consideră 0,10 mol Na₂CO₃ și 0,30 mol acid acetic, iar carbonatul este transformat complet potrivit ecuației globale. Necesarul de acid este 0,20 mol, deci acidul se află în exces. Se formează 0,10 mol CO₂ și rămân stoechiometric 0,10 mol acid acetic neconsumat.

La verificare, cei 0,20 mol de acetat formați provin din acidul consumat, nu din toată cantitatea introdusă. Acidul rămas și sarea rezultată coexistă în amestec. Dacă enunțul ar avea acid insuficient și neutralizare parțială a carbonatului, distribuția între carbonat, hidrogenocarbonat și CO₂ ar necesita o analiză suplimentară; ecuația globală nu trebuie aplicată mecanic unei porțiuni imaginare a probei.

Exerciții cu soluții

1. Câți moli NaOH neutralizează 0,25 mol acid acetic? Un sfert de mol, deoarece acidul este monocarboxilic și baza are o grupă OH. Hidrogenii metilului nu se numără ca protoni neutralizabili în această reacție.

2. Cât acid consumă 0,08 mol Ca(OH)₂? Din ecuația egalată rezultă 0,16 mol. Sarcina calciului și cele două grupe OH explică raportul.

3. Ce gaz rezultă din reacția cu Mg și ce gaz din reacția cu NaHCO₃? În primul caz H₂, în al doilea CO₂. Nu orice degajare de gaz într-o reacție cu acid înseamnă hidrogen.

4. Acidul acetic și acetatul sunt aceeași specie? Nu. Acidul are protonul carboxilic, iar acetatul este anionul obținut după pierderea lui. Formula și sarcina trebuie scrise corect.

Exersează bilanțurile în subiectele de BAC. Înțelegerea raportului dintre funcțiune și reacție ajută la alegerea coeficienților. Un profesor de chimie poate verifica mai ales problemele cu exces și neutralizare parțială.

Întrebări frecvente

Un acid slab consumă mai puțină bază la neutralizare totală?

Nu pentru aceeași cantitate de grupe acide neutralizabile. Tăria acidului și numărul echivalenților stoechiometrici sunt noțiuni diferite.

Toate sărurile acidului acetic au formula CH₃COOM?

Nu. Numărul ionilor acetat depinde de sarcina cationului. Pentru Ca²⁺ sunt necesari doi anioni acetat.

Esterificarea este aceeași reacție cu neutralizarea?

Nu. Esterificarea cu un alcool produce un ester și apă, în timp ce neutralizarea cu o bază produce o sare și apă. Funcțiunea produsului diferă.

Reper curricular

Reacțiile acidului acetic sunt incluse în programa oficială istorică de chimie organică, fără afirmații despre modificări anuale neverificate.

Surse