Codominanța ABO la BAC: genotipuri și încrucișări

Codominanța apare când două alele se exprimă simultan în heterozigot, pentru caracteristica urmărită. Sistemul sanguin ABO oferă un exemplu școlar util: alelele pentru antigenele A și B sunt codominante între ele, iar fiecare este dominantă față de alela asociată grupei O. La BAC, această relație permite construirea problemelor de ereditate fără a aplica automat raportul fenotipic 3:1.

Lecția se adresează variantei Biologie vegetală și animală, clasele IX–X, capitolul ereditate și codominanță. Ea tratează transmiterea alelelor, nu compatibilitatea pentru transfuzie. Problemele folosesc modelul ABO standard simplificat și familii fictive. Pentru alte formulări de genetică, consultă subiectele BAC.

Trei alele în populație, două la individ

Notăm alelele A, B și O, cu precizarea că literele reprezintă variante ale aceluiași locus în acest model. În unele manuale vei întâlni notațiile Iᴬ, Iᴮ și i. Folosește consecvent convenția din enunț.

Existența a trei alele în populație nu înseamnă că o persoană diploidă le are pe toate trei la locusul respectiv. Un individ are două alele, câte una provenită de la fiecare părinte. Un gamet primește o singură alelă pentru locusul urmărit.

Genotip în notația simplificată	Fenotip ABO	Relația relevantă
AA	Grupa A	Homozigot
AO	Grupa A	A domină O
BB	Grupa B	Homozigot
BO	Grupa B	B domină O
AB	Grupa AB	A și B sunt codominante
OO	Grupa O	Ambele alele sunt O

Aceeași grupă A poate ascunde două genotipuri. În schimb, grupa AB identifică genotipul AB în modelul simplificat. Separarea genotipului de fenotip este primul pas al rezolvării, înainte de construirea oricărui tabel.

Codominanța nu este amestecarea caracterelor

La heterozigotul AB se exprimă ambele categorii de antigene, A și B. Nu apare un antigen intermediar „jumătate A, jumătate B” care să le înlocuiască. De aceea vorbim despre codominanță.

În dominanța incompletă, heterozigotul are un fenotip intermediar în raport cu cele două forme homozigote din model. În dominanța completă, heterozigotul și unul dintre homozigoți au același fenotip pentru caracteristica urmărită. Aceste trei relații nu trebuie confundate.

Modelul ABO combină relații diferite între perechi de alele. A față de O are dominanță completă, B față de O are dominanță completă, iar A față de B are codominanță. Nu atribui întregului sistem o singură relație fără să precizezi alelele comparate.

Stabilește gameții înaintea descendenților

Un părinte AO produce gameți A și O, fiecare cu probabilitatea de o jumătate în ipoteza segregării egale. Un părinte AB produce gameți A și B. Un părinte OO produce doar gameți O pentru locusul urmărit.

Un gamet nu este AB în acest model diploid obișnuit: AB este genotipul organismului, cu două alele. Antetele tabelului trebuie să conțină contribuțiile gametice, nu genotipurile parentale complete.

Presupunem unirea aleatoare a gameților și absența unor diferențe de viabilitate relevante pentru categoriile urmărite. Probabilitățile rezultate descriu fiecare descendent în condițiile modelului; nu stabilesc ordinea grupelor într-o familie cu un număr mic de copii.

Exemplu rezolvat: AO încrucișat cu BO

Primul părinte are grupa A și genotipul AO. Al doilea are grupa B și genotipul BO. Gameții sunt A sau O, respectiv B sau O, fiecare variantă având probabilitatea de o jumătate.

Gamet parental	B	O
A	AB	AO
O	BO	OO

Cele patru combinații au probabilități egale de un sfert. Fenotipurile posibile sunt AB, A, B și O, fiecare cu 25%. Spre deosebire de încrucișarea monohibridă cu două alele și dominanță completă, aici cele patru genotipuri produc patru categorii fenotipice.

Dacă enunțul ar fi spus numai „un părinte A și un părinte B”, răspunsul de 25% pentru fiecare grupă nu ar fi justificat. Părinții ar putea fi AA și BB, caz în care toți descendenții ar fi AB, sau alte combinații. Genotipurile AO și BO sunt date esențiale, nu detalii decorative.

Ce deduci din apariția unui descendent O

În modelul standard, un descendent cu grupa O are genotipul OO. El trebuie să primească o alelă O de la fiecare părinte. Dacă părinții au fenotipurile A și B, rezultă că genotipurile lor sunt AO și BO.

Raționamentul pornește de la contribuțiile necesare, nu de la frecvența grupelor în populație. Părintele A nu poate fi AA în această situație, deoarece nu ar putea transmite O. Similar, părintele B nu poate fi BB.

Această deducție este valabilă în ipotezele exercițiului. Nu folosi un tabel școlar ABO ca instrument pentru concluzii personale despre filiație: modelele didactice omit variante rare și nu înlocuiesc analiza specializată a unei situații reale.

Exemplu complementar: AB încrucișat cu OO

Părintele AB produce gameți A și B, iar părintele OO numai gameți O. Rezultă AO și BO, fiecare cu probabilitatea de 50%. Fenotipurile sunt A și B.

În modelul precizat, nu poate apărea grupa O, deoarece primul părinte nu transmite alela O. Nu poate apărea nici grupa AB, deoarece al doilea părinte nu transmite A sau B. Faptul că un părinte are grupa AB nu înseamnă că trebuie să existe descendenți AB în orice încrucișare.

Dacă sunt considerați doi descendenți independenți, probabilitatea ca ambii să aibă grupa A este 1/2 × 1/2 = 1/4. Probabilitatea ca unul să fie A și celălalt B, în orice ordine, este 1/4 + 1/4 = 1/2. Precizarea ordinii schimbă numărul situațiilor incluse.

Exerciții cu răspunsuri explicate

1. Ce genotipuri poate avea grupa B? BB și BO. Fenotipul singur nu permite alegerea unuia dintre ele în modelul simplificat.

2. Ce rezultă din AA × OO? Toți descendenții sunt AO și au grupa A. Ei sunt heterozigoți, chiar dacă fenotipul coincide cu al părintelui AA.

3. În AB × AB, poate apărea O? Nu. Gameții sunt A și B, iar combinațiile sunt AA, AB și BB. Probabilitățile fenotipurilor A, AB și B sunt 25%, 50% și 25%.

4. În AO × OO, care este probabilitatea grupei O? O jumătate. Gameții O ai primului părinte se unesc cu gameții O ai celui de-al doilea și produc OO.

5. Corectează: „O persoană AB are trei alele ABO”. Persoana are două alele, A și B. Cele trei variante descriu diversitatea locusului în populație, nu numărul de alele la individ.

Întrebări frecvente

Grupa AB este un fenotip intermediar?

Nu în sensul dominanței incomplete. Sunt exprimate ambele categorii de antigene, ceea ce ilustrează codominanța.

O alelă dominantă este obligatoriu mai frecventă?

Nu. Dominanța descrie relația dintre alele în heterozigot, nu frecvența lor în populație.

Cum verific tabelul fără să memorez toate încrucișările?

Scrie gameții și combină o alelă de la fiecare părinte, aplicând învățarea prin înțelegere. Pentru exerciții adaptate nivelului tău, poți consulta profesorii de biologie.

Reper curricular: programa oficială de biologie, codominanța, varianta IX–X. Încrucișările sunt exemple originale în modelul genetic declarat.