Lanțuri trofice și transferul energiei: exemple
Cum urmărești energia de la producători la consumatori și de ce un procent de transfer trebuie tratat ca dată, nu ca regulă fixă.
Înapoi la blog

18 noiembrie 2026
13 min citire
Un cutremur este o mișcare bruscă a scoarței terestre, produsă când rocile aflate sub presiune se rup și alunecă de-a lungul unei falii. Energia eliberată pleacă din acel punct sub formă de unde seismice, iar noi o simțim ca zguduituri. România are una dintre cele mai active zone seismice din Europa, Vrancea, iar în noaptea de 18 noiembrie 2026 ne-a reamintit asta un cutremur cu magnitudinea 5,7.
Articolul explică pe rând ce este un cutremur, cum se manifestă, ce s-a întâmplat azi-noapte, care au fost cele mai mari cutremure din România și ce ai de făcut înainte, în timpul și după un seism. La final găsești întrebări și răspunsuri scurte despre cutremurul din 18 noiembrie.
Actualizat: 18 noiembrie 2026.
Scoarța Pământului este formată din plăci tectonice care se mișcă foarte lent, cu câțiva centimetri pe an. La contactul dintre ele, rocile se blochează și acumulează tensiune zeci sau sute de ani. Când rezistența rocii este depășită, ea se rupe brusc. Aceasta este cauza cutremurelor tectonice, cele mai numeroase și mai puternice. Există și cutremure vulcanice, de prăbușire (în mine sau peșteri) și cutremure induse de activități umane, toate mult mai slabe.
Trei termeni te ajută să înțelegi orice buletin seismic:
Din focar pleacă mai multe tipuri de unde, cu viteze diferite:
Diferența de timp dintre undele P și S crește odată cu distanța. Așa funcționează sistemele de avertizare timpurie: detectează undele P lângă epicentru și trimit semnalul înainte să sosească undele S. Dacă vrei să înțelegi fizica din spate, vezi lecțiile despre perioada și frecvența oscilațiilor și despre cum calculezi o distanță din viteză și timp, la ecou.
Magnitudinea măsoară energia eliberată în focar. Este o singură valoare pentru un cutremur, oriunde te-ai afla. Scara este logaritmică: un grad în plus înseamnă unde de 10 ori mai ample și de aproximativ 32 de ori mai multă energie. De aceea cutremurul din 1977 (7,4) a eliberat de câteva sute de ori mai multă energie decât cel de azi-noapte (5,7).
Intensitatea descrie efectele într-un loc anume și se notează cu cifre romane, de la I la XII, pe scara Mercalli. Scade cu distanța față de epicentru și depinde de sol și de clădire.
| Magnitudine | Cum se simte, de obicei |
|---|---|
| sub 3 | Înregistrat de aparate, rar simțit de oameni |
| 3–3,9 | Simțit slab, mai ales la etaje superioare |
| 4–4,9 | Simțit de majoritatea oamenilor, obiectele zornăie |
| 5–5,9 | Mobilierul se mișcă, pot apărea fisuri la clădirile vulnerabile |
| 6–6,9 | Pagube în zonele locuite |
| 7 și peste | Cutremur major, pagube grave pe suprafețe mari |
Datele oficiale, la ora publicării:
Multe telefoane cu Android au afișat o alertă cu magnitudinea 6,5. Alerta a venit din sistemul Google, care folosește senzorii de mișcare ai telefoanelor, nu de la autorități. IGSU a precizat că valoarea a fost o estimare rapidă, făcută pe date puține, corectată ulterior. Sistemul RO-ALERT nu oferă avertizare anticipată pentru cutremure.
Seismul are aceeași magnitudine ca cel din Gorj din februarie 2023 și ca cel din Vrancea din noiembrie 2014. Un cutremur mai puternic, de 5,8, s-a produs în Vrancea în octombrie 2018.
Cutremurele de peste 4 sunt obișnuite în România. Iată cronologia Agerpres, pe baza datelor INFP:
| Data | Magnitudine | Zona | Adâncime |
|---|---|---|---|
| 18 noiembrie 2026 | 5,7 | Vrancea | 120,8 km |
| 19 octombrie 2026 | 4,8 | Vrancea, județul Buzău | 76,5 km |
| 6 septembrie 2026 | 4,1 | Vrancea, județul Buzău | 149,6 km |
| 25 august 2026 | 4,4 | județul Buzău | 145,2 km |
| 11 august 2026 | 4,5 | județul Buzău | 140 km |
| 26 februarie 2026 | 4,5 | județul Vrancea | 106,9 km |
| 25 octombrie 2025 | 4,2 și 4,2 | Vrancea | 129,2 și 126,7 km |
| 22 octombrie 2025 | 4,2 | Vrancea | 89,9 km |
| 15 octombrie 2025 | 4,0 | județul Satu Mare | 3,1 km |
| 22 august 2025 | 4,4 | județul Gorj | 15 km |
| 11 mai 2025 | 4,6 | Vrancea | 140 km |
| 24 martie 2025 | 4,0 | județul Vrancea | 140 km |
| 13 februarie 2025 | 4,4 | Vrancea, județul Buzău | 119,4 km |
Zona Vrancea, de la Curbura Carpaților, produce peste 90% din cutremurele României și peste 95% din energia seismică eliberată. Aici, un fragment de placă tectonică se scufundă aproape vertical în manta, iar rocile se rup la adâncimi de 60–180 km.
Adâncimea explică două lucruri. Primul: undele se împrăștie pe o suprafață uriașă, așa că un cutremur vrâncean se simte din Bulgaria până în Republica Moldova. Al doilea: la aceeași magnitudine, un cutremur vrâncean face mai puține pagube lângă epicentru decât unul de suprafață. Cutremurul din Gorj din 14 februarie 2023, produs la mică adâncime, a avariat zeci de clădiri în Târgu Jiu, deși a avut aceeași magnitudine ca cel de azi-noapte.
Alte zone seismice din România sunt Făgăraș–Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și sudul Dobrogei. Cutremurele de acolo sunt de suprafață și, de regulă, mai slabe.
Cataloagele istorice numără 17 cutremure cu magnitudinea de cel puțin 7 în aproximativ 1.000 de ani în zona Vrancea. Cele mai importante:
| Data | Magnitudine | Urmări |
|---|---|---|
| 26 octombrie 1802 | 7,9 (estimată) | „Cutremurul cel Mare”. Turnul Colței din București s-a prăbușit parțial. Puține victime. |
| 23 ianuarie 1838 | 7,5 (estimată) | 73 de morți. 217 biserici dărâmate sau grav avariate în Țara Românească. |
| 10 noiembrie 1940 | 7,7 | Noaptea, la 03:39. Estimările merg de la 593 la circa 1.000 de morți. S-a prăbușit blocul Carlton din București, iar orașul Panciu a fost distrus aproape complet. |
| 4 martie 1977 | 7,4 | La 21:22, aproximativ 56 de secunde. 1.578 de morți, dintre care 1.424 în București, și circa 11.300 de răniți. Peste 30 de clădiri prăbușite în Capitală. |
| 30/31 august 1986 | 7,1 | Bilanț oficial în România: 2 morți și 558 de răniți. Pagube mari și la Chișinău. |
| 30 și 31 mai 1990 | 6,9 și 6,4 | Două cutremure în două zile. 14 morți și peste 360 de răniți în regiune. |
Cutremurul din 1977 rămâne reperul pentru România. A arătat cât de vulnerabile sunt clădirile vechi și a dus la norme de construcție mult mai stricte.
Recomandările de mai jos urmează ghidurile autorităților (DSU și IGSU, platforma fiipregatit.ro) și explicațiile specialiștilor ISU.
Acest material are scop educativ. Pentru instrucțiuni oficiale consultă fiipregatit.ro, iar la urgențe sună la 112.
Magnitudinea a fost 5,7, potrivit INFP. Prima estimare automată a fost 5,8, iar alerta de pe telefoanele cu Android a indicat 6,5, o valoare greșită.
La 02:48:55, ora României, în noaptea de marți spre miercuri, 18 noiembrie 2026.
În zona seismică Vrancea, la Curbura Carpaților, la o adâncime de aproximativ 120 km.
Cutremurele vrâncene se produc la mare adâncime, iar undele ajung puternice la distanțe mari. În București intensitatea a fost de gradul V, suficient cât să trezească oamenii și să miște obiectele din casă.
Alerta a venit din sistemul Google pentru Android, care estimează magnitudinea în primele secunde, din senzorii telefoanelor. Estimarea rapidă a fost prea mare și a fost corectată. Valoarea oficială este 5,7.
Nu. RO-ALERT nu oferă avertizare înainte de cutremur, potrivit IGSU.
Două persoane au fost rănite ușor, în județele Galați și Buzău. Nu au fost raportate pagube materiale, potrivit IGSU.
Până dimineață nu a fost înregistrată nicio replică. Replicile sunt totuși posibile după orice cutremur și sunt, de regulă, mai slabe.
Nimeni nu poate prezice data, locul și magnitudinea unui cutremur. Directorul INFP a spus că seismul se încadrează în activitatea obișnuită a zonei Vrancea, unde cutremure de 5,5–6 apar cam la doi ani, și că nu este un motiv de îngrijorare.
Este cel mai puternic din Vrancea după cel din octombrie 2018 (5,8) și egal ca magnitudine cu cel din Gorj din februarie 2023.
Dacă nu ai un loc de adăpost la un pas, rămâi în pat și protejează-ți capul cu perna. Nu alerga prin întuneric și nu ieși pe scări.
Nu. Se poate estima doar probabilitatea pe termen lung pentru o zonă. Avertizarea timpurie nu este predicție: sistemul detectează un cutremur deja produs și câștigă câteva secunde sau zeci de secunde.
Cel din 26 octombrie 1802, cu magnitudinea estimată la 7,9. Cel mai grav ca urmări a fost cel din 4 martie 1977, cu 1.578 de morți.
Scara Richter este una dintre scările de magnitudine. Astăzi, seismologii folosesc mai ales magnitudinea-moment (Mw), mai precisă la cutremure mari. În vorbirea curentă, „grade pe Richter” înseamnă pur și simplu magnitudine.
Cutremurele se studiază la geografie și la fizică. Dacă pregătești un referat sau un examen, poți căuta pe Hola25 anunțuri de meditații la geografie și la fizică, publicate de profesori din comunitate. Alte lecții explicate simplu găsești în categoria Științe de pe blog.
Cum urmărești energia de la producători la consumatori și de ce un procent de transfer trebuie tratat ca dată, nu ca regulă fixă.
Cum folosești relația dintre sarcina electrică și timp și cum interpretezi curentul fără să îl confunzi cu tensiunea.