Evaluare Națională română: structura subiectului și plan

Proba de Evaluare Națională română durează două ore și pornește de la două texte pe care elevul le vede pentru prima dată. Nu se cere nicio operă învățată pe de rost și niciun comentariu memorat. Se cer citire atentă, gramatică aplicată pe text și o compunere scurtă, cu cerințe precise. Descrierea de mai jos urmează modelul oficial publicat de minister pentru anul școlar 2025-2026. Modelul pentru 2027 se publică de obicei în toamnă și merită verificat, dar structura a rămas stabilă în ultimii ani.

Pe scurt:

• Proba durează două ore și are 100 de puncte, dintre care 10 din oficiu.

• Subiectul I are 70 de puncte și pornește de la două texte: unul literar și unul nonliterar.

• Partea A (38 de puncte): nouă cerințe de înțelegere a textelor.

• Partea B (32 de puncte): opt cerințe de limbă: fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă.

• Subiectul al II-lea are 20 de puncte: o compunere de minimum 150 de cuvinte, cu 12 puncte pentru conținut și 8 pentru redactare.

Ce texte primește elevul?

Două texte la prima vedere, așezate la începutul subiectului:

• Textul 1 este literar: un fragment dintr-o povestire, dintr-un roman sau o poezie.

• Textul 2 este nonliterar: un interviu, un articol, un fragment de jurnal sau de memorii.

Cele două texte au o legătură de temă, iar unele cerințe le compară. De aici vine prima regulă de lucru: textele se citesc integral, cu creionul în mână, înainte de prima cerință. Elevii care sar direct la întrebări și caută răspunsul „din ochi” pierd exact punctele cele mai ușoare.

Ce cere partea A, de înțelegere a textelor?

Partea A are nouă cerințe și 38 de puncte:

• Cerințele 1 până la 4 (câte 2 puncte): completarea unor informații din text sau alegerea răspunsului corect din patru variante.

• Cerința 5 (6 puncte): șase enunțuri despre cele două texte, marcate cu adevărat sau fals.

• Cerința 6 (6 puncte): transcrierea și numirea a două figuri de stil diferite dintr-o secvență dată.

• Cerința 7 (6 puncte): prezentarea, în minimum 30 de cuvinte, a unui element de conținut comun celor două texte.

• Cerința 8 (6 puncte): un răspuns motivat, de 50 până la 100 de cuvinte, la o întrebare de opinie legată de text.

• Cerința 9 (6 puncte): asocierea fragmentului literar cu un alt text studiat sau citit, prin prezentarea unei valori comune, în 50 până la 100 de cuvinte.

Primele cinci cerințe aduc 14 puncte și se rezolvă doar citind atent. Ultimele trei cer redactare scurtă și sunt locul în care se face diferența: elevul trebuie să răspundă exact la ce se cere și să se sprijine pe câte o secvență din text.

Cerința 9 este singura care are nevoie de lecturi proprii. Un elev care a citit cu adevărat trei sau patru cărți, și le poate povesti, o rezolvă fără probleme.

Ce cere partea B, de limbă?

Partea B are opt cerințe și 32 de puncte:

• Cerințele 1 până la 4 (câte 2 puncte): alegerea răspunsului corect, din fonetică (diftongi, hiat, silabe), formarea cuvintelor (derivate, compuse), sensul unei secvențe și relații între cuvinte (sinonime, antonime, omonime).

• Cerința 5 (6 puncte): precizarea valorii morfologice a unor cuvinte din text.

• Cerința 6 (6 puncte): alcătuirea a două enunțuri care respectă condiții gramaticale date.

• Cerința 7 (6 puncte): transcrierea unor propoziții subordonate dintr-o frază și precizarea felului lor.

• Cerința 8 (6 puncte): completarea unui text cu forma corectă a unor cuvinte.

Aici nu ajută intuiția. Gramatica se verifică aplicat, pe fraze din text, și acoperă materia din toți cei patru ani de gimnaziu. Cele mai multe puncte se pierd la sintaxa frazei și la valorile morfologice ale cuvintelor care își schimbă clasa, de exemplu „o” sau „și”.

Cum arată compunerea de la subiectul al II-lea?

Subiectul al II-lea cere o compunere de minimum 150 de cuvinte, legată de unul dintre texte. În modelul oficial, cerința este caracterizarea unui personaj, cu patru repere:

• două date de identificare a personajului;

• două trăsături morale, fiecare ilustrată printr-o secvență comentată;

• două mijloace de caracterizare diferite;

• corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.

Punctajul se împarte în 12 puncte pentru conținut și 8 pentru redactare. Redactarea se punctează pe opt criterii a câte un punct: paragrafe, coerență, proprietatea termenilor, corectitudine gramaticală, claritate, ortografie, punctuație și lizibilitate.

Două reguli costă puncte dacă sunt uitate. Compunerea nu are titlu și nici motto. Iar punctele pentru redactare se acordă doar dacă textul are cel puțin 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul cerut.

Unde se pierd cele mai multe puncte?

1. La cerințele scurte de redactare. Elevul scrie despre text în general, fără să răspundă la întrebarea pusă și fără să citeze o secvență.

2. La gramatică. Subordonatele și valorile morfologice cer exercițiu constant, nu o recapitulare în mai.

3. La redactarea compunerii. Opt puncte depind de ortografie, punctuație și așezare în pagină. Un elev care scrie dezordonat poate pierde aproape o notă întreagă fără să greșească la conținut.

4. La numărul de cuvinte. O compunere de 130 de cuvinte pierde toate punctele de redactare.

Cum îți împarți cele două ore?

• Primele 15 minute: citirea atentă a ambelor texte.

• Următoarele 40 de minute: partea A, cu cerințele de redactare scrise întâi pe ciornă.

• Următoarele 25 de minute: partea B.

• Următoarele 30 de minute: compunerea, cu un plan de cinci rânduri înainte de a scrie.

• Ultimele 10 minute: recitirea lucrării, cu atenție la ortografie și la punctuație.

Cum arată un plan de pregătire pentru clasa a VIII-a?

Conform proiectului de calendar pentru 2027, proba de limba română este pe 22 iunie, iar simularea pe 16 martie.

1. Octombrie până în decembrie: gramatica. Se recapitulează pe capitole: fonetică, vocabular, părți de vorbire, funcții sintactice, fraza. La fiecare capitol, exerciții pe fraze din texte, nu pe exemple izolate.

2. Ianuarie până la simulare: cerințele de redactare. Câte trei răspunsuri scurte pe săptămână, de tipul cerințelor 7, 8 și 9, și o compunere la două săptămâni, corectate pe barem.

3. După simulare: greșelile. Lucrarea de la simulare arată dacă problema este gramatica, înțelegerea textului sau redactarea.

4. Mai și iunie: variante complete. Una pe săptămână, în două ore. După încheierea cursurilor, pe 11 iunie, recapitulare ușoară.

Pe tot parcursul anului, cititul rămâne cel mai bun antrenament: o carte pe lună îmbunătățește și înțelegerea textului, și vocabularul, și ortografia. Despre diferența dintre a toci și a pricepe am scris în articolul despre a memora și a înțelege cu adevărat.

Când are sens un profesor de română?

Atunci când copilul are nevoie de cineva care să îi corecteze textele. Răspunsurile scurte și compunerea nu pot fi evaluate de elevul însuși, iar fără corectare pe barem aceleași greșeli se repetă. Un ghid mai larg este în articolul despre pregătirea la limba română pentru Evaluarea Națională și BAC.

Pe pagina de meditații la limba română vezi anunțurile profesorilor, cu preț și durată, iar pe cea de meditații pentru Evaluarea Națională compari profilurile. Poți rezerva o lecție de probă de 25 sau 50 de minute, cu prețul afișat înainte de plată. Adu la lecție o compunere scrisă de copil: felul în care profesorul o corectează îți spune cum va lucra tot anul.

Anunțurile sunt publicate de profesori, iar platforma nu le verifică studiile sau experiența declarată.

Întrebări frecvente

Câte cuvinte trebuie să aibă compunerea?

Minimum 150. Sub acest prag nu se acordă cele 8 puncte pentru redactare. Nu există un maximum, dar o compunere mult mai lungă consumă timpul de recitire și aduce mai multe ocazii de greșeli.

Trebuie învățate comentarii pe de rost?

Nu. Textele sunt la prima vedere, iar cerințele se rezolvă din ele. Singura cerință care are nevoie de lecturi proprii este asocierea cu un alt text literar, pentru care ajung câteva cărți citite cu adevărat.

Compunerea este mereu o caracterizare de personaj?

Nu neapărat. În modelul oficial pentru 2025-2026 se cere caracterizarea unui personaj, dar cerința poate viza și alt tip de compunere studiat în gimnaziu. Reperele din cerință îți spun exact ce trebuie să conțină textul.

Câte puncte sunt necesare pentru nota 5?

Nota este punctajul total împărțit la 10, iar 10 puncte sunt din oficiu. Pentru nota 5 sunt necesare 40 de puncte obținute din cele 90.

Se poate scrie cu creionul?

Nu. Lucrarea se scrie cu pix sau stilou cu cerneală albastră. Planul compunerii se face pe ciornă, iar ciorna nu se punctează.