Hola25
Hola25 Logo
Hola25
Utilizatori disponibili

Înapoi la blog

Diferența dintre cele două progresii: la cea aritmetică aduni rația, la cea geometrică înmulțești cu rația
Matematică

Progresii aritmetice și geometrice: formule și exemple

Hola25
Hola25
Autor

13 noiembrie 2026

8 min citire

În acest articol

Capitolul despre progresii aritmetice și geometrice se studiază în clasa a IX-a și apare aproape în fiecare variantă de Bacalaureat, la subiectul I. Este unul dintre capitolele cele mai rentabile: are patru formule, iar exercițiile se repetă ca tip de la un an la altul. Ideea de bază este simplă. Într-o progresie aritmetică aduni mereu același număr. Într-una geometrică înmulțești mereu cu același număr. Mai jos găsești formulele, exemple rezolvate și greșelile de evitat.

Pe scurt:

  • Progresia aritmetică: fiecare termen este precedentul plus rația r. Exemplu: 3, 7, 11, 15.

  • Termenul general: a_n = a₁ + (n − 1) · r.

  • Progresia geometrică: fiecare termen este precedentul înmulțit cu rația q. Exemplu: 2, 6, 18, 54.

  • Termenul general: b_n = b₁ · q^(n − 1).

  • În ambele formule apare n − 1, nu n: de la primul termen până la al n-lea sunt n − 1 pași.

Ce este o progresie aritmetică?

Este un șir de numere în care fiecare termen, începând cu al doilea, se obține din cel dinainte prin adunarea aceluiași număr, numit rație și notat cu r.

În șirul 3, 7, 11, 15, rația este 4. Rația poate fi și negativă: în 20, 17, 14, 11, rația este −3.

Formulele:

  • termenul general: a_n = a₁ + (n − 1) · r

  • suma primilor n termeni: S_n = n · (a₁ + a_n) / 2

  • aceeași sumă, fără a_n: S_n = n · (2a₁ + (n − 1) · r) / 2

Proprietatea termenului din mijloc: trei numere a, b, c sunt în progresie aritmetică dacă și numai dacă 2b = a + c. Cu alte cuvinte, termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor săi. De aici vine și numele.

Exemple cu progresii aritmetice

Exemplul 1. În progresia 3, 7, 11, 15, ..., află al zecelea termen și suma primilor zece termeni.

  • a₁ = 3, r = 4

  • a₁₀ = 3 + 9 · 4 = 39

  • S₁₀ = 10 · (3 + 39) / 2 = 210

Exemplul 2. Se știe că a₃ = 10 și a₇ = 22. Află rația și primul termen.

  • de la a₃ la a₇ sunt 4 pași, deci 4r = 22 − 10 = 12

  • r = 3

  • a₁ = a₃ − 2r = 10 − 6 = 4

Exemplul 3. Calculează 1 + 2 + 3 + ... + 100.

  • este o progresie aritmetică cu a₁ = 1, a₁₀₀ = 100 și 100 de termeni

  • S = 100 · (1 + 100) / 2 = 5.050

Exemplul 4. Calculează 2 + 5 + 8 + ... + 62.

  • rația este 3

  • numărul de termeni: (62 − 2) / 3 + 1 = 21

  • S = 21 · (2 + 62) / 2 = 672

Exemplul 5. Află x, știind că numerele x − 1, x + 3 și 3x + 1 sunt în progresie aritmetică.

  • 2 · (x + 3) = (x − 1) + (3x + 1)

  • 2x + 6 = 4x

  • x = 3, iar numerele sunt 2, 6 și 10

Ce este o progresie geometrică?

Este un șir de numere nenule în care fiecare termen, începând cu al doilea, se obține din cel dinainte prin înmulțirea cu același număr, numit rație și notat cu q.

În șirul 2, 6, 18, 54, rația este 3. Rația poate fi subunitară: în 16, 8, 4, 2, rația este 1/2. Poate fi și negativă: în 1, −2, 4, −8, rația este −2, iar semnele alternează.

Formulele:

  • termenul general: b_n = b₁ · q^(n − 1)

  • suma primilor n termeni, pentru q diferit de 1: S_n = b₁ · (q^n − 1) / (q − 1)

  • dacă q = 1, toți termenii sunt egali și S_n = n · b₁

Proprietatea termenului din mijloc: trei numere nenule a, b, c sunt în progresie geometrică dacă și numai dacă b² = a · c. Pentru numere pozitive, termenul din mijloc este media geometrică a vecinilor săi.

Exemple cu progresii geometrice

Exemplul 6. În progresia 2, 6, 18, 54, ..., află al cincilea termen și suma primilor cinci termeni.

  • b₁ = 2, q = 3

  • b₅ = 2 · 3⁴ = 2 · 81 = 162

  • S₅ = 2 · (3⁵ − 1) / (3 − 1) = 2 · 242 / 2 = 242

Verificare: 2 + 6 + 18 + 54 + 162 = 242.

Exemplul 7. Se știe că b₂ = 6 și b₅ = 48. Află rația și primul termen.

  • de la b₂ la b₅ sunt 3 pași, deci q³ = 48 / 6 = 8

  • q = 2

  • b₁ = b₂ / q = 3

Exemplul 8. Află x pozitiv, știind că numerele x, x + 2 și x + 6 sunt în progresie geometrică.

  • (x + 2)² = x · (x + 6)

  • x² + 4x + 4 = x² + 6x

  • x = 2, iar numerele sunt 2, 4 și 8

Cum recunoști tipul progresiei?

Calculează diferențele și rapoartele dintre termenii vecini:

  • 5, 8, 11, 14: diferențele sunt toate 3. Este o progresie aritmetică.

  • 5, 10, 20, 40: rapoartele sunt toate 2. Este o progresie geometrică.

  • 1, 4, 9, 16: diferențele sunt 3, 5, 7, iar rapoartele nu sunt egale. Nu este nici aritmetică, nici geometrică.

Un șir constant, de exemplu 4, 4, 4, este în același timp progresie aritmetică, cu rația 0, și geometrică, cu rația 1.

Unde apar în viața de zi cu zi?

Progresia aritmetică descrie o creștere cu o sumă fixă. Dacă pui deoparte 100 de lei în prima lună și apoi cu 50 de lei mai mult în fiecare lună, sumele lunare sunt 100, 150, 200, 250. În luna a douăsprezecea pui 100 + 11 · 50 = 650 de lei.

Progresia geometrică descrie o creștere cu un procent fix. O sumă de 1.000 de lei, cu o dobândă de 5% pe an adăugată la sumă, devine 1.050 de lei după un an și 1.102,50 lei după doi ani. Rația este 1,05. Este mecanismul dobânzii compuse.

De aici și diferența de ritm: creșterea aritmetică este constantă, iar cea geometrică accelerează.

Care sunt greșelile cele mai frecvente?

  1. n în loc de n − 1. Al zecelea termen este a₁ + 9r, nu a₁ + 10r.

  2. Numărul de pași. De la a₃ la a₇ sunt 4 pași, nu 5 și nu 7.

  3. Numărul de termeni dintr-o sumă. În 2 + 5 + 8 + ... + 62 sunt 21 de termeni. Formula este: ultimul minus primul, împărțit la rație, plus 1.

  4. Rația calculată invers. Rația este termenul următor minus cel dinainte, respectiv termenul următor împărțit la cel dinainte. Nu invers.

  5. Formulele amestecate. Suma cu „n pe 2” este a progresiei aritmetice. Suma cu puteri ale lui q este a celei geometrice.

  6. Soluția pierdută la q. Dacă q² = 4, atunci q poate fi 2 sau −2. Verifică ce cere enunțul: termeni pozitivi sau nu.

  7. Proprietatea greșită. 2b = a + c este pentru progresia aritmetică, iar b² = a · c este pentru cea geometrică.

Ce se cere la Bacalaureat?

Progresiile apar, de regulă, într-un exercițiu de 5 puncte de la subiectul I. Tipurile obișnuite:

  • află un termen sau rația, când se dau doi termeni;

  • calculează suma primilor n termeni;

  • determină x astfel încât trei expresii să fie în progresie;

  • arată că trei numere date sunt în progresie.

Toate se rezolvă cu formulele de mai sus, în trei sau patru rânduri. Cu 20 de exerciții lucrate din variantele oficiale, tipurile devin familiare.

Cum le înveți?

  • înțelege formula, nu o toci. Al n-lea termen se obține din primul după n − 1 pași. De aici vin ambele formule ale termenului general;

  • scrie primii termeni. La orice problemă, scrie trei sau patru termeni ai șirului. Multe greșeli se văd imediat;

  • fă-ți o fișă cu două coloane, aritmetică și geometrică, cu formulele față în față;

  • verifică prin înlocuire. Dacă ai găsit x = 3, scrie numerele și uită-te dacă sunt, într-adevăr, în progresie.

Despre diferența dintre a toci și a pricepe am scris în articolul despre a memora și a înțelege cu adevărat.

Dacă te blochezi la problemele în care progresia este ascunsă într-un enunț mai lung, un profesor te poate ajuta să o recunoști. Pe pagina de meditații la matematică vezi anunțurile profesorilor, cu preț și durată, iar pe pagina de meditații pentru BAC compari profilurile. Pe Hola25 poți rezerva o lecție de probă de 25 sau 50 de minute, cu prețul afișat înainte de plată. Lecția are loc în sala de lecții Hola25, pe o tablă comună. Anunțurile sunt publicate de profesori, iar platforma nu le verifică studiile sau experiența declarată.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre progresia aritmetică și cea geometrică?

În progresia aritmetică, fiecare termen se obține din cel dinainte prin adunarea rației. În cea geometrică, prin înmulțirea cu rația.

Care este formula termenului general?

Pentru progresia aritmetică, a_n = a₁ + (n − 1) · r. Pentru progresia geometrică, b_n = b₁ · q^(n − 1).

Cum calculez suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice?

Cu formula S_n = n · (a₁ + a_n) / 2: numărul de termeni înmulțit cu media dintre primul și ultimul termen.

Poate fi rația negativă?

Da. Într-o progresie aritmetică, o rație negativă înseamnă termeni descrescători. Într-una geometrică, înseamnă termeni cu semne alternante.

În ce clasă se învață progresiile?

În clasa a IX-a. La Bacalaureat apar de regulă la subiectul I.

Pasul următor

Găsește profesorul potrivit

Cauți după materie și județ, compari profilurile și rezervi o lecție de probă direct pe Hola25.

Găsește un profesor