Randamentul mecanic: formulă și exemple
Cum deosebești energia utilă de energia primită și cum interpretezi un randament fără să îl confunzi cu puterea.
Înapoi la blog

21 noiembrie 2026
6 min citire
Rezistența electrică a unui fir uniform depinde de material, de lungime și de aria secțiunii transversale. Rezistivitatea descrie proprietatea materialului în condițiile date, iar rezistența caracterizează conductorul concret. Două fire din același material pot avea rezistențe diferite dacă dimensiunile lor diferă.
Vom lucra cu fire idealizate, uniforme, la o temperatură precizată sau presupusă constantă. Valorile coeficienților sunt date didactice ale problemelor. Calculele urmăresc relații între mărimi și conversii de unități, fără să stabilească dimensiuni pentru instalații sau condiții de utilizare a unor cabluri reale.
Pentru conductorul uniform din model, relația este:
R reprezintă rezistența, măsurată în ohmi. Litera grecească rho reprezintă rezistivitatea, l este lungimea, iar S este aria secțiunii transversale. În sistemul internațional, lungimea se exprimă în metri, aria în metri pătrați, iar rezistivitatea în ohm-metru.
Secțiunea transversală este suprafața obținută printr-o tăietură imaginară perpendiculară pe axa firului. Nu este suprafața laterală a conductorului și nici diametrul său. Înlocuirea ariei cu o lungime produce o relație dimensională greșită.
Rho mai este folosit în alte capitole pentru densitate. Aici unitatea ohm-metru și contextul electric indică rezistivitatea. Nu transfera automat definiția simbolului dintr-o problemă de masă și volum într-una despre conductoare.
Un fir are lungimea de patru metri, aria secțiunii de 0,5 milimetri pătrați și rezistivitatea dată de 0,02 ohm-milimetru pătrat pe metru. Această unitate a rezistivității permite folosirea directă a ariei în milimetri pătrați, cu lungimea în metri.
Calculul este 0,02 înmulțit cu patru și împărțit la 0,5. Rezistența rezultă 0,16 ohmi. În unități, metrul de la lungime se simplifică cu metrul din numitorul rezistivității, iar milimetrul pătrat se simplifică cu aria.
Aceeași rezistivitate este egală cu două înmulțit cu zece la puterea minus opt ohm-metri. Aria de 0,5 milimetri pătrați devine cinci înmulțit cu zece la puterea minus șapte metri pătrați. Folosind ambele valori în sistemul internațional obții din nou 0,16 ohmi.
Un milimetru reprezintă a mia parte dintr-un metru. Dar un milimetru pătrat este a miliona parte dintr-un metru pătrat, fiindcă factorul de lungime se ridică la pătrat. Nu folosi pentru arie aceeași transformare numerică precum pentru lungime.
De exemplu, doi milimetri pătrați înseamnă două înmulțit cu zece la puterea minus șase metri pătrați. Dacă ai scrie 0,002 metri pătrați, ai face aria de o mie de ori mai mare decât este. Rezistența calculată ar deveni de o mie de ori mai mică, deoarece aria apare la numitor.
Poți verifica separat conversia pe un pătrat imaginar cu latura de un milimetru. Cele două laturi se transformă fiecare în metri, apoi se înmulțesc. Pentru a consolida operațiile cu puteri și fracții implicate în conversie, poți relua bazele de calcul din clasa a noua.
La același material și aceeași temperatură, un fir de două ori mai lung are rezistența de două ori mai mare, dacă aria secțiunii rămâne aceeași. Pentru firul anterior, o lungime de opt metri ar conduce la 0,32 ohmi.
Dacă lungimea rămâne patru metri, dar aria crește de la 0,5 la un milimetru pătrat, rezistența scade la 0,08 ohmi. Aria s-a dublat, deci rezistența s-a înjumătățit. Relația cu lungimea este directă, iar cea cu aria este inversă.
Când ambele se modifică, combină factorii. Un fir de trei ori mai lung și cu o secțiune de două ori mai mare are rezistența de 1,5 ori mai mare, dacă rezistivitatea rămâne fixă. Nu poți decide rezultatul doar din afirmația că noul fir este „mai gros și mai lung”. Ai nevoie de rapoarte.
Pentru o secțiune circulară, aria se calculează din rază sau din diametru:
Dacă diametrul se dublează, aria crește de patru ori. La aceeași lungime și rezistivitate, rezistența devine un sfert din valoarea inițială. Dublarea diametrului nu este echivalentă cu dublarea ariei.
Un fir are inițial rezistența de 12 ohmi. Comparăm cu alt fir din același material, la aceeași temperatură și lungime, dar cu diametrul triplu. Aria celui de-al doilea este de nouă ori mai mare, astfel încât rezistența lui este patru treimi de ohm, aproximativ 1,33 ohmi.
Într-un calcul numeric de arie, raza este jumătate din diametru. Dacă diametrul este doi milimetri, raza este un milimetru, iar aria este pi milimetri pătrați. Poți organiza desenul, datele și verificarea folosind metoda de învățare a matematicii, păstrând separat raza și diametrul.
Un conductor uniform are rezistența de 0,6 ohmi, lungimea de trei metri și secțiunea de 0,2 milimetri pătrați. Rezistivitatea rezultă înmulțind rezistența cu secțiunea și împărțind la lungime. Obținem 0,04 ohm-milimetru pătrat pe metru.
Acest rezultat descrie proprietatea compatibilă cu datele și temperatura problemei. Nu identifică singur cu certitudine materialul, fiindcă valorile pot fi apropiate, iar compoziția și temperatura contează. O măsurătoare reală mai are și incertitudini sau contribuții care lipsesc din modelul simplificat.
Pentru lungime, reorganizăm relația: înmulțim rezistența cu aria și împărțim la rezistivitate. La o rezistență de un ohm, o secțiune de 0,4 milimetri pătrați și aceeași rezistivitate de 0,04 în unitățile anterioare, lungimea calculată este zece metri.
Nu. Rezistivitatea poate varia cu temperatura, iar materialele nu au toate același comportament. Pentru multe metale, rezistivitatea crește când temperatura crește în domeniul obișnuit considerat. Alte materiale pot prezenta altă dependență.
În comparațiile din această lecție, fixăm temperatura tocmai pentru a izola rolul lungimii și al secțiunii. Dacă două fire se află la temperaturi diferite, nu putem presupune automat că au aceeași rezistivitate doar fiindcă sunt fabricate din același material.
Nici valoarea unei rezistențe nu trebuie confundată cu curentul care o traversează. Pentru un conductor ohmic în condițiile potrivite, tensiunea și intensitatea se leagă prin legea lui Ohm; relația geometrică explică o altă parte a problemei. Un profesor de fizică poate verifica dacă ai separat aceste două etape.
Dacă secțiunea se schimbă de-a lungul conductorului, o singură valoare a ariei nu descrie automat întregul fir. Într-un model cu două porțiuni uniforme conectate succesiv, calculezi rezistența fiecăreia folosind lungimea și secțiunea proprii, apoi aduni rezistențele. Media simplă a celor două arii nu este în general un înlocuitor corect. Pentru problema elementară, verifică întâi dacă enunțul spune explicit că firul este uniform; această condiție justifică folosirea directă a relației.
1. Lungimea se înjumătățește, iar secțiunea rămâne fixă. Rezistența devine jumătate, la aceeași rezistivitate.
2. Secțiunea se triplează, cu aceeași lungime. Rezistența devine o treime.
3. Diametrul se dublează și lungimea crește de patru ori. Rezistența rămâne aceeași, deoarece aria crește tot de patru ori.
4. Lungimea este cinci metri, secțiunea un milimetru pătrat, iar rezistivitatea 0,03 ohm-milimetru pătrat pe metru. Rezistența este 0,15 ohmi.
Relația geometrică și condițiile materiale sunt prezentate în capitolul OpenStax despre rezistivitate și rezistență. Numerele problemelor sunt date didactice originale.
Cum deosebești energia utilă de energia primită și cum interpretezi un randament fără să îl confunzi cu puterea.
Cum urmărești energia de la producători la consumatori și de ce un procent de transfer trebuie tratat ca dată, nu ca regulă fixă.