Text argumentativ BAC: structură, plan și greșeli frecvente

Un text argumentativ BAC bine scris aduce 20 de puncte, adică două puncte întregi din nota de la română, și nu cere nicio operă învățată. Este partea B a subiectului I: primești o întrebare legată de textul la prima vedere și trebuie să îți susții opinia în minimum 150 de cuvinte. Pentru că structura este mereu aceeași, este una dintre cele mai sigure surse de puncte din tot examenul, cu o condiție: să o fi exersat.

Pe scurt:

• Punctaj: 20 de puncte, dintre care 14 pentru conținut și 6 pentru redactare.

• Lungime: minimum 150 de cuvinte. Sub acest prag nu se acordă punctele pentru redactare.

• Conținut obligatoriu: o opinie, două argumente dezvoltate și o concluzie.

• Surse pentru argumente: textul dat și experiența ta personală sau culturală.

• Timp de lucru recomandat: 20 până la 25 de minute, inclusiv planul.

Ce se cere, de fapt?

Cerința are mereu aceeași formă: să argumentezi dacă un lucru este sau nu adevărat, important ori util, raportându-te atât la informațiile din fragmentul dat, cât și la experiența personală sau culturală. De exemplu, dacă lectura influențează sau nu felul în care îi înțelegi pe ceilalți.

Baremul urmărește patru elemente de conținut:

1. formularea unei opinii față de problema pusă în discuție;

2. enunțarea și dezvoltarea a două argumente adecvate opiniei;

3. raportarea atât la text, cât și la experiența personală sau culturală;

4. o concluzie pertinentă.

Nu există răspuns corect sau greșit. Poți susține „da”, „nu” sau o poziție nuanțată. Se punctează coerența dintre opinie și argumente, nu opinia în sine.

Cum arată planul în patru paragrafe?

Paragraful 1: opinia. Două sau trei propoziții. Reiei întrebarea și spui clar ce crezi: „Consider că...”, „În opinia mea...”. Nu începe cu definiții de dicționar și nu povesti textul.

Paragraful 2: primul argument, din text. Enunți argumentul într-o propoziție, apoi îl dezvolți cu o idee sau o secvență din fragmentul dat. Aici demonstrezi că ai citit textul: numești autorul sau situația și explici cum îți susține opinia.

Paragraful 3: al doilea argument, din experiența ta. Enunți un argument diferit de primul și îl dezvolți cu un exemplu: o carte citită, un film, o întâmplare, o situație din viața de elev. Experiența culturală include și opere studiate la școală, dacă le folosești ca exemplu, nu ca rezumat.

Paragraful 4: concluzia. Două propoziții. Reiei opinia, reformulată, și o legi de cele două argumente. Nu aduci idei noi.

Patru paragrafe, vizibile pe pagină, cu alineat. Așezarea în pagină se punctează la redactare.

Ce face un argument să fie bun?

Un argument are două părți: afirmația și dezvoltarea ei. Cei mai mulți elevi scriu doar afirmația și pierd jumătate din punctaj.

• Slab: „Lectura este importantă pentru că ne ajută să ne dezvoltăm.”

• Bun: aceeași afirmație, urmată de o explicație și de un exemplu concret: ce anume dezvoltă, cum, într-o situație pe care o poți numi.

Trei reguli simple:

• cele două argumente trebuie să fie diferite, nu aceeași idee spusă în alte cuvinte;

• fiecare argument are propriul exemplu;

• exemplul se explică. Nu ajunge să numești o carte: spui ce arată ea în legătură cu opinia ta.

Ce conectori folosești?

Utilizarea corectă a conectorilor se punctează la redactare. Nu ai nevoie de mulți, ci de cei potriviți, câte unul sau doi pe paragraf:

• pentru opinie: consider că, în opinia mea, sunt de părere că;

• pentru primul argument: în primul rând, mai întâi, un prim argument este;

• pentru al doilea argument: în al doilea rând, de asemenea, pe de altă parte;

• pentru exemple: de exemplu, de pildă, astfel;

• pentru explicații: deoarece, întrucât, prin urmare;

• pentru concluzie: în concluzie, așadar, prin urmare.

Evită să începi fiecare propoziție cu un conector. Textul devine mecanic, iar evaluatorul vede șablonul.

Cum se acordă cele 6 puncte pentru redactare?

Redactarea urmărește utilizarea corectă a conectorilor, respectarea normelor limbii literare, adică exprimare, ortografie și punctuație, așezarea în pagină și lizibilitatea.

Regula cea mai importantă: punctele pentru redactare se acordă numai dacă textul are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. Un text de 140 de cuvinte, impecabil scris, pierde toate cele 6 puncte. Numără cuvintele la primele texte pe care le scrii acasă, ca să știi cât înseamnă 150 de cuvinte în scrisul tău: de obicei, 15 până la 20 de rânduri.

Ce greșeli costă cele mai multe puncte?

1. Lipsa unei opinii clare. Textul discută tema, dar nu spune ce crede autorul lui.

2. Rezumatul textului dat. Cerința este să argumentezi, nu să povestești fragmentul.

3. Un singur argument, repetat. Două paragrafe care spun același lucru se punctează ca un singur argument.

4. Lipsa raportării la text sau, invers, lipsa experienței personale ori culturale. Trebuie să apară amândouă.

5. Argumente fără exemple. Afirmații generale, fără nimic concret.

6. Textul prea scurt. Sub 150 de cuvinte, redactarea nu se punctează.

7. Textul mult prea lung. Două pagini la partea B înseamnă timp luat de la eseu, care valorează 30 de puncte.

8. Greșeli de ortografie și de punctuație. Virgula înainte de „că” și „să”, cratimele și acordurile sunt cele mai frecvente.

Cum exersezi?

Textul argumentativ se învață scriind, nu citind modele. Un ritm care dă rezultate:

• un text pe săptămână, pe o cerință dintr-o variantă oficială, în 25 de minute;

• planul pe ciornă înainte: opinia și cele două argumente, în trei rânduri;

• recitire cu atenție la ortografie;

• corectare pe barem, de către altcineva.

Ultimul punct este cel care contează. Nu îți poți vedea propriile greșeli de exprimare și nu poți judeca singur dacă argumentele sunt diferite. După zece texte corectate, structura devine automată. Despre rolul corectării rapide am scris în articolul despre feedbackul rapid în învățare.

Unde se așază textul argumentativ în proba de română?

Proba de limba și literatura română de la BAC 2027 are loc luni, 14 iunie, durează trei ore și are trei subiecte: subiectul I, de 50 de puncte, din care face parte textul argumentativ, subiectul al II-lea, de 10 puncte, și eseul, de 30 de puncte. Se adaugă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I aduce jumătate din punctele de obținut și nu depinde de nicio operă învățată. De aceea merită lucrat din toamnă, în paralel cu eseurile. Planul pe tot anul este în articolul despre strategia de pregătire pentru BAC.

Dacă ai nevoie de cineva care să îți corecteze textele pe barem, pe pagina de meditații la limba română vezi anunțurile profesorilor, iar pe pagina de meditații pentru BAC compari profilurile. Poți rezerva o lecție de probă de 25 sau 50 de minute, cu prețul afișat înainte de plată. Trimite-i profesorului un text argumentativ scris de tine: în 25 de minute vezi cât de concret este feedbackul lui. Anunțurile sunt publicate de profesori, iar platforma nu le verifică studiile sau experiența declarată.

Întrebări frecvente

Câte cuvinte trebuie să aibă textul argumentativ?

Minimum 150. Un text de 150 până la 200 de cuvinte este suficient. Sub 150 de cuvinte nu se acordă punctele pentru redactare.

Pot să nu fiu de acord cu ideea din text?

Da. Poți susține orice poziție, inclusiv una nuanțată. Se punctează coerența dintre opinie, argumente și concluzie, nu opinia aleasă.

Trebuie să citez din text?

Trebuie să te raportezi la text. Poți cita o secvență scurtă, între ghilimele, sau poți reformula o idee din fragment, spunând clar că pornești de la el.

Ce înseamnă experiență culturală?

Orice carte, film, spectacol, operă studiată sau informație pe care o folosești ca exemplu. Experiența personală înseamnă o situație trăită sau observată de tine.

Pot folosi persoana întâi?

Da. Formulări precum „consider că” sau „în opinia mea” sunt potrivite, pentru că cerința este să îți exprimi și să îți susții opinia.