Hola25
Hola25 Logo
Hola25
Utilizatori disponibili

Înapoi la blog

O lampă luminează o sferă din lemn care proiectează o umbră cu margini estompate pe un ecran.
Ilustrație generată.
Științe

Umbra și penumbra: explicație și exemple rezolvate

Hola25
Hola25
Autor

31 octombrie 2026

6 min citire

În acest articol

Umbra totală este regiunea în care un obiect opac blochează complet lumina directă de la sursa considerată; penumbra este regiunea în care blochează numai o parte a unei surse extinse. De aceea, marginea unei umbre poate fi treptată, nu o linie perfect tăiată.

O lampă mare poate trimite lumină spre un punct din mai multe zone ale suprafeței sale. Obiectul poate ascunde unele dintre aceste zone și poate lăsa altele vizibile. În modelul simplu, un punct care „vede” doar o parte din sursă se află în penumbră. Explicația pornește de la geometrie, nu de la ideea că întunericul ar fi o substanță emisă de obiect.

De ce ai nevoie de sursă, obiect și ecran?

Într-o demonstrație de clasă urmărești trei elemente: sursa care emite lumină, obiectul care o blochează și suprafața pe care observi distribuția luminii. Ecranul poate fi o coală albă sau un perete. Umbra este o regiune din spațiu; ecranul o face ușor de observat într-o secțiune.

Într-un mediu omogen, modelul opticii geometrice reprezintă propagarea luminii prin linii drepte. Trasezi raze de la sursă pe lângă marginile obiectului și vezi unde ajung pe ecran. OpenStax explică modelul razelor de lumină, folosit aici pentru dimensiuni obișnuite de clasă.

Modelul nu urmărește toate efectele ondulatorii ale luminii. Nu avem nevoie de ele pentru calculele geometrice simple de mai jos. Precizarea limitei te ajută să înțelegi de ce o demonstrație reală poate avea margini mai puțin ideale decât desenul cu rigla.

Ce se întâmplă cu o sursă punctiformă?

O sursă punctiformă este o idealizare: lumina pornește dintr-un singur punct. Pentru fiecare punct al ecranului, raza directă este fie blocată, fie neblocată. În acest model, marginea umbrei este clară și nu apare o zonă de penumbră datorată întinderii sursei.

O lanternă reală nu este obligatoriu o sursă punctiformă. Dimensiunea zonei luminoase, lentila și distanțele pot schimba forma fasciculului. Folosește modelul atunci când enunțul îl precizează sau când aproximația este adecvată; nu presupune că orice lanternă reproduce exact schema.

Dacă privești un desen cu un singur punct luminos și apoi unul cu o sursă lată, nu combina razele din cele două. Al doilea desen are mai multe puncte de pornire și poate produce o tranziție între lumină și umbră.

Cum apare penumbra la o sursă extinsă?

Imaginează-ți sursa ca pe mai multe puncte luminoase alăturate. Fiecare produce propria regiune blocată. În unele locuri, toate contribuțiile directe sunt blocate: ai umbră totală față de acea sursă. În altele, numai o parte sunt blocate: ai penumbră.

Pe ecran, trecerea poate fi graduală deoarece partea vizibilă din sursă se schimbă de la un punct la altul. Nu spune că penumbra primește exact jumătate din lumină. Proporția depinde de poziție, forma sursei și distribuția luminii pe suprafața ei.

Într-o încăpere, pereții pot reflecta lumină spre regiunea umbrită. De aceea, o umbră totală față de o lampă nu trebuie să pară perfect neagră. Definiția urmărește lumina directă a sursei considerate, nu absența absolută a oricărui foton din cameră.

Cum calculezi dimensiunea umbrei într-un model simplu?

Consideră o sursă punctiformă, un disc opac și un ecran plan. Centrul discului este pe axa sursă–ecran, iar discul și ecranul sunt paralele. Notează cu dd distanța de la sursă la disc și cu DD distanța de la sursă la ecran, cu D>dD>d.

Din triunghiurile asemenea formate de razele de la margini rezultă:

humbrahobiect=Dd.\frac{h_{umbra}}{h_{obiect}}=\frac{D}{d}.

Aici hh reprezintă aceeași dimensiune corespunzătoare, de exemplu diametrul. Pentru un disc cu diametrul de 4 cm, aflat la 30 cm de sursă, și un ecran aflat la 90 cm de sursă, umbra are diametrul de 12 cm.

Calculul este 4⋅90/30=124\cdot90/30=12. Distanța dintre disc și ecran este 60 cm, dar nu aceasta ocupă locul lui DD în formulă. Ambele distanțe din raport pornesc de la sursă. Etichetarea desenului previne o eroare mai frecventă decât înmulțirea greșită.

Ce se schimbă dacă muți obiectul?

Păstrează sursa și ecranul la distanța fixă de 90 cm. Dacă muți discul de 4 cm la 45 cm de sursă, umbra are diametrul de 8 cm. Dacă îl muți la 60 cm de sursă, diametrul umbrei devine 6 cm.

Sursă–obiect Sursă–ecran Diametrul obiectului Diametrul umbrei
30 cm 90 cm 4 cm 12 cm
45 cm 90 cm 4 cm 8 cm
60 cm 90 cm 4 cm 6 cm

În acest model, obiectul mai apropiat de sursă produce o umbră mai mare pe ecranul fix. Dacă schimbi și poziția ecranului, trebuie să recalculezi raportul. Nu folosi concluzia fără să păstrezi condițiile comparației.

Pentru organizarea calculelor și a verificărilor, poți folosi metoda de lucru la matematică. Problema este de fizică, dar raportul de lungimi trebuie tratat la fel de atent ca într-un exercițiu geometric.

Cum ai organiza o observație simplă?

Poți propune o activitate cu o lampă LED obișnuită, un obiect opac și un carton alb. Nu privi direct în surse intense și nu folosi Soarele pentru această activitate. Scopul este compararea umbrelor de pe ecran, nu observarea sursei cu ochiul lipit de ea.

Fixează lampa și cartonul, apoi mută numai obiectul. Notează pozițiile și descrie separat dimensiunea umbrei și claritatea marginii. Dacă sursa este extinsă, s-ar putea să nu existe o singură linie clară de măsurat; precizează ce limită ai ales.

Acesta este un protocol propus, nu un experiment raportat ca realizat. Dacă observația diferă de calculul punctiform, verifică mai întâi sursa și geometria. Diferența dintre a memora și a înțelege devine concretă când legi rezultatul de ipotezele modelului.

Ce legătură are fenomenul cu eclipsele?

În explicația unei eclipse de Soare, Luna poate bloca complet sau parțial discul solar văzut din anumite locuri de pe Pământ. Regiunile respective sunt asociate cu umbra și penumbra. NASA descrie geometria eclipselor și diferența dintre blocarea completă și cea parțială.

Această legătură ajută la vocabular, dar nu transformă demonstrația cu lampă într-un model la scară al sistemului Soare–Lună–Pământ. Dimensiunile, distanțele și mișcările reale necesită un model separat. Articolul nu este un ghid de observare directă a Soarelui.

Exerciții de verificare

  1. Un punct de pe ecran primește lumină directă de la o parte a sursei extinse. Este în penumbră, nu în umbra totală.
  2. Un disc de 3 cm se află la 20 cm de o sursă punctiformă, iar ecranul la 100 cm. Diametrul umbrei este 15 cm, în geometria precizată mai sus.
  3. În exercițiul anterior, distanța disc–ecran este 80 cm. Nu o înlocuiești cu distanța sursă–ecran din formulă.
  4. O regiune umbrită pare gri într-o cameră luminoasă. Acest lucru nu exclude blocarea completă a luminii directe de la lampa analizată; pot exista alte contribuții luminoase.

Dacă desenul razelor este partea dificilă, pregătește un exemplu cu distanțe etichetate pentru o discuție cu un profesor din anunțurile de fizică. Întrebarea utilă este de unde pornește fiecare distanță și ce rază delimitează regiunea urmărită.

Întrebări frecvente

Penumbra este întotdeauna pe jumătate întunecată?

Nu. Partea vizibilă a sursei și lumina primită pot varia în interiorul penumbrei.

O sursă punctiformă ideală produce penumbră geometrică?

Nu în modelul simplu cu un obiect opac: raza directă este blocată sau nu. Sursele reale au dimensiuni și pot cere o analiză mai detaliată.

Pot calcula umbra fără să știu pozițiile?

Nu. Dimensiunea obiectului singură nu ajunge; ai nevoie de geometria sursei, obiectului și ecranului.