Moara cu noroc: rezumat, personaje, plan de eseu
de Ioan Slavici · nuvelă psihologică · 1881
Pe scurt
„Moara cu noroc” este o nuvelă psihologică de Ioan Slavici, publicată în 1881 în volumul „Novele din popor”. Cizmarul Ghiță ia în arendă o cârciumă izolată ca să scape de sărăcie, dar ajunge sub stăpânirea lui Lică Sămădăul și își pierde, pe rând, cinstea, familia și viața. Nuvela arată ce urmări are setea de bani asupra unui om și a celor din jurul lui.
Text verificat la 11 noiembrie 2026
Rezumat pe scurt
Ghiță, un cizmar sărac, se mută cu soția sa, Ana, cu copiii și cu soacra la Moara cu noroc, o cârciumă aflată la drum, departe de sate. La început câștigul este bun și cinstit. Apoi apare Lică Sămădăul, omul care stăpânește drumurile din partea locului și care îi cere cârciumarului să-i fie om de încredere. Ghiță acceptă, de teamă și din dorința de câștig, primește porci și bani furați și se înstrăinează de Ana.
După jefuirea arendașului și uciderea unei văduve tinere și a copilului ei, Ghiță este judecat și scapă din lipsă de dovezi, dar își pierde bunul nume. Încearcă să-l dea pe Lică pe mâna jandarmului Pintea, însă îi ascunde că jumătate din banii aduși de sămădău îi rămâne lui. De Paște își lasă soția singură cu Lică, drept momeală. Întors, o ucide pe Ana și este împușcat din porunca lui Lică. Cârciuma arde, Lică își ia viața ca să nu fie prins, iar bătrâna pleacă mai departe cu nepoții.
Rezumat pe capitole
Capitolul I
Soacra lui Ghiță crede că omul trebuie să se mulțumească cu sărăcia dacă are liniște în casă. Ghiță, sătul să cârpească cizme, hotărăște să ia cârciuma de la Moara cu noroc de la Sfântul Gheorghe. Bătrâna își urmează copiii.
Capitolul II
Naratorul descrie drumul de la Ineu și valea pustie în care se află cârciuma, lângă o moară părăsită și cinci cruci. Primele luni aduc câștig cinstit: sâmbăta familia numără banii, duminica bătrâna merge la biserică.
Capitolul III
Sunt prezentați porcarii din lunci și „sămădăii”, cei care răspund de turme. Trei porcari beau la cârciumă și pleacă fără să plătească. Sosește Lică Sămădăul și, rămas singur cu Ghiță, îi cere să-i spună mereu cine trece pe drum.
Capitolul IV
Ghiță își cumpără două pistoale, își ia încă o slugă, pe Marți, și doi câini. Devine ursuz, iar Ana simte schimbarea. Toamna, Ghiță înțelege că nu poate rămâne la cârciumă fără voia lui Lică. Îi vorbește Anei despre plecare, dar nu se poate hotărî.
Capitolul V
În aceeași duminică, Lică vine pe ascuns cu doi oameni. Îi lasă lui Ghiță semnele turmelor sale și îi ia banii din sertar, numindu-i împrumut. Ghiță îl înfruntă, apoi cei doi își dau mâna ca tovarăși.
Capitolul VI
Ana își previne soțul că Lică este primejdios. Ghiță primește de la sămădău porci cu semne străine și îi ascunde Anei acest lucru. Într-o luni de toamnă, Lică petrece la cârciumă cu Răuț, Buză-Ruptă și Săilă Boarul, joacă cu Ana și rămâne peste noapte.
Capitolul VII
Noaptea, Ana îl vede pe Lică întorcându-se singur la cârciumă. Dimineața, jandarmul Pintea, fost tovarăș al sămădăului, aduce vestea că arendașul a fost bătut și jefuit. Ghiță susține că Lică a dormit la cârciumă și este luat la Ineu.
Capitolul VIII
Cât Ghiță lipsește, la cârciumă oprește o trăsură cu o văduvă tânără și copilul ei bolnăvicios. Slugile ei bănuiesc că vinde lucruri furate de sămădău. Deși plouă, femeia pornește spre Ineu, după ce plătește dintr-o pungă cu bancnote noi.
Capitolul IX
La Ineu, comisarul îl cercetează pe Ghiță, care recunoaște că a primit porci de la Lică. Lăsat liber pe chezășie, se întoarce cu Pintea și cu slujnica Uța. Pe drum găsesc trăsura părăsită și copilul mort. Acasă, Ana îl acuză că este înțeles cu Lică.
Capitolul X
Pintea găsește în pădure trupul văduvei, cu mâinile legate cu biciul lui Lică. Jandarmul Hanțl este rănit de doi călăreți cu fețele acoperite și moare. Bănuiala cade pe Buză-Ruptă și pe Săilă Boarul. Lică, arestat, iese repede, la cererea unui stăpân de turme.
Capitolul XI
Judecata are loc la Oradea-Mare. Lică răspunde calm, iar Pintea își pierde cumpătul. Ghiță declară sub jurământ că l-a știut pe Lică toată noaptea la cârciumă. Lică este găsit nevinovat, Ghiță scapă din lipsă de dovezi, Buză-Ruptă și Săilă sunt osândiți pe viață.
Capitolul XII
Ghiță suferă că nu mai trece drept om cinstit și plănuiește să plece în primăvară. Lică îi aduce bani, recunoaște că provin din jafuri și îi interzice să părăsească Moara cu noroc. Ghiță își propune să-l ducă la spânzurătoare.
Capitolul XIII
Sâmbăta, la numărătoarea banilor, Ana recunoaște o bancnotă cu colțul rupt, văzută la văduva ucisă. Ghiță pleacă noaptea la Ineu și îi duce banii lui Pintea. Se înțeleg ca Ghiță să primească mai departe bani însemnați, până când Lică va putea fi prins cu dovezi.
Capitolul XIV
Ghiță îi predă lui Pintea banii aduși de Lică, dar ascunde că jumătate îi rămâne lui. Peste iarnă, Ana se apropie de sămădău. De Paște, bătrâna pleacă la Ineu cu copiii. După o petrecere, Ghiță o lasă pe Ana singură cu Lică și pornește după Pintea.
Capitolul XV
Pe furtună, Lică o părăsește pe Ana și se adăpostește în biserica din Fundureni, unde ia acoperământul altarului pentru cal. Acolo își dă seama că și-a uitat șerparul cu galbeni la cârciumă. Cuprins de spaimă, hotărăște să-i ucidă pe toți cei care l-ar putea trăda.
Capitolul XVI
Ghiță și jandarmii nu îl pot ajunge pe Lică. Ghiță se întoarce și o înjunghie pe Ana, apoi este împușcat de Răuț, la porunca lui Lică, iar cârciuma este incendiată. Rămas fără cal, Lică este zărit de Pintea și își zdrobește capul de un stejar.
Capitolul XVII
Luni, din cârciumă au rămas doar zidurile afumate și cenușa. Bătrâna plânge lângă cele cinci cruci, crede că focul a pornit de la ferestrele lăsate deschise și că așa le-a fost soarta. Apoi pleacă mai departe cu copiii.
Personaje
Caracterizarea lui Ghiță
Ghiță este protagonistul, un cizmar care se face cârciumar ca să-și scoată familia din sărăcie. La început este harnic, cinstit și blând cu Ana. Întâlnirea cu Lică îl schimbă: devine închis, bănuitor și violent, își minte soția, iar la proces depune o mărturie care îl scapă pe sămădău. Scena în care își numără banii pe ascuns arată cât de departe a ajuns. Este un personaj rotund, prins între cinste și lăcomie.
Lecție: Ghiță: caracterizare și evoluție pentru BACCaracterizarea lui Lică Sămădăul
Lică este „sămădău”, omul care răspunde de turmele de porci din lunci, și conduce din umbră jafurile din partea locului. Înalt, uscățiv, cu ochi verzi și îmbrăcat ales, este rece și stăpân pe sine. Îi domină pe ceilalți prin slăbiciunile lor: lui Ghiță îi ia banii, apoi îl leagă prin câștig. Rămâne același până la capăt, un personaj plat. Spaima îl cuprinde în biserica din Fundureni, când vede că și-a uitat șerparul.
Caracterizarea Anei
Ana este soția lui Ghiță, tânără, frumoasă și blândă. Simte prima că el se schimbă și îl avertizează că Lică este un om rău. Rănită de tăcerile și de bănuielile soțului, se înstrăinează și ajunge să-l admire pe sămădău. Ea descoperă semnele de pe banii aduși de Lică. În ziua de Paște, părăsită de Ghiță, i se dăruiește lui Lică, iar soțul o ucide.
Bătrâna
Mama Anei, numită doar bătrâna, este vocea înțelepciunii vechi. Nu îi oprește pe tineri să plece, dar îi previne că liniștea casei prețuiește mai mult decât averea. Evlavioasă și așezată, merge în fiecare duminică la biserică și primește tot ce se întâmplă ca venit de la Dumnezeu. Este singurul adult din familie care supraviețuiește și are grijă de nepoți.
Pintea
Pintea este căprar de jandarmi la Ineu, un om scund, tăcut și încăpățânat. A furat cândva cai împreună cu Lică și a stat închis cu el; acum îl urăște și vrea să-l prindă. Se împrietenește cu Ghiță, dar ajunge să-l bănuiască. La proces își pierde cumpătul și nu poate dovedi nimic. În final găsește trupul lui Lică și îl împinge în râu.
Tema și viziunea despre lume
Tema nuvelei este puterea distrugătoare a banului: dorința de îmbogățire îl desparte pe om de cei dragi și îi strică firea. Două scene o susțin. În prima înfruntare de la cârciumă, Lică îi ia lui Ghiță banii, iar cârciumarul primește să-i fie tovarăș ca să nu-și piardă câștigul. Mai târziu, Ghiță păstrează pe ascuns jumătate din banii aduși de sămădău, deși îi făgăduise lui Pintea că îl va da pe Lică prins.
Viziunea despre lume este una morală, apropiată de înțelepciunea populară: omul care încalcă măsura și cinstea este pedepsit, iar liniștea familiei valorează mai mult decât averea. Destinul personajelor confirmă avertismentul de la început. Ghiță, Ana și Lică mor, focul curăță locul, iar copiii, nevinovați, rămân în viață.
Elemente de structură
- Titlul
- Titlul numește locul acțiunii și are sens ironic: cârciuma care promitea noroc aduce familiei nenorocirea.
- Incipitul
- Nuvela începe cu vorbele bătrânei despre sărăcie și liniștea casei, care anunță tema și conflictul.
- Finalul
- După incendiu, bătrâna pune cele întâmplate pe seama sorții și pleacă împreună cu copiii, singurii rămași din familie.
- Relația incipit–final
- Replicile aceluiași personaj încadrează acțiunea, iar deznodământul dă dreptate sfatului din primul capitol.
- Conflictul
- Conflictul principal este interior, în sufletul lui Ghiță, între dorința de a rămâne om cinstit și patima banului; cel exterior îl opune lui Lică.
- Perspectiva narativă
- Narațiunea este la persoana a III-a, cu narator omniscient și obiectiv, care pătrunde în gândurile personajelor.
- Timp și spațiu
- Acțiunea durează cam un an, între Sfântul Gheorghe și Paște, la o cârciumă izolată din apropierea Ineului.
Plan de eseu
Cerința tipică: Particularitățile de construcție ale unei nuvele psihologice studiate.
Încadrarea
Numește autorul, anul 1881 și volumul „Novele din popor”. Arată că textul este nuvelă psihologică realistă prin două trăsături: analiza conflictului interior al lui Ghiță și fixarea acțiunii într-un mediu social precis, lumea cârciumarilor și a porcarilor din zona Ineului.
Tema, prin două scene
Formulează tema: urmările setei de bani asupra omului. Comentează scena în care Lică îi ia lui Ghiță banii și cei doi devin tovarăși, apoi scena de Paște, când Ghiță își lasă soția cu Lică pentru a-l prinde. Arată ce pierde Ghiță în fiecare dintre ele.
Două elemente de structură
Analizează conflictul, interior la Ghiță și exterior între Ghiță și Lică, urmărind cum primul îl adâncește pe al doilea. Apoi discută relația dintre incipit și final: vorbele bătrânei despre liniștea casei și plecarea ei cu nepoții, după incendiu.
Concluzia
Reia ideea că nuvela ilustrează realismul prin personaje construite în evoluție și prin legătura dintre faptă și urmare. Leagă destinul lui Ghiță de viziunea morală a autorului: cine pierde măsura pierde tot. Încheie scurt, fără idei noi.
Este un plan, nu un eseu gata scris. La BAC primești punctaj și pentru redactarea ta.
Fișă de recapitulare
O pagină A4 cu fișa operei, rezumatul pe scurt, personajele și planul de eseu.
Moara cu noroc · Ioan Slavici
Fișa operei
- Autor
- Ioan Slavici
- Apariție
- 1881, în volumul „Novele din popor”
- Gen și specie
- gen epic, nuvelă psihologică
- Curent literar
- realism
- Structură
- 17 capitole numerotate, fără titluri
- Personaje principale
- Ghiță, Ana, Lică Sămădăul
- Perspectiva narativă
- narator omniscient, relatare la persoana a III-a
- Timpul acțiunii
- aproximativ un an, de la Sfântul Gheorghe până la Paște
- Locul acțiunii
- o cârciumă izolată, pe drumul care pleacă din Ineu
Rezumat pe scurt
Ghiță, un cizmar sărac, se mută cu soția sa, Ana, cu copiii și cu soacra la Moara cu noroc, o cârciumă aflată la drum, departe de sate. La început câștigul este bun și cinstit. Apoi apare Lică Sămădăul, omul care stăpânește drumurile din partea locului și care îi cere cârciumarului să-i fie om de încredere. Ghiță acceptă, de teamă și din dorința de câștig, primește porci și bani furați și se înstrăinează de Ana.
După jefuirea arendașului și uciderea unei văduve tinere și a copilului ei, Ghiță este judecat și scapă din lipsă de dovezi, dar își pierde bunul nume. Încearcă să-l dea pe Lică pe mâna jandarmului Pintea, însă îi ascunde că jumătate din banii aduși de sămădău îi rămâne lui. De Paște își lasă soția singură cu Lică, drept momeală. Întors, o ucide pe Ana și este împușcat din porunca lui Lică. Cârciuma arde, Lică își ia viața ca să nu fie prins, iar bătrâna pleacă mai departe cu nepoții.
Personaje
- Ghiță. Ghiță este protagonistul, un cizmar care se face cârciumar ca să-și scoată familia din sărăcie.
- Lică Sămădăul. Lică este „sămădău”, omul care răspunde de turmele de porci din lunci, și conduce din umbră jafurile din partea locului.
- Ana. Ana este soția lui Ghiță, tânără, frumoasă și blândă.
- Bătrâna. Mama Anei, numită doar bătrâna, este vocea înțelepciunii vechi.
- Pintea. Pintea este căprar de jandarmi la Ineu, un om scund, tăcut și încăpățânat.
Plan de eseu
Cerința tipică: Particularitățile de construcție ale unei nuvele psihologice studiate.
- Încadrarea. Numește autorul, anul 1881 și volumul „Novele din popor”. Arată că textul este nuvelă psihologică realistă prin două trăsături: analiza conflictului interior al lui Ghiță și fixarea acțiunii într-un mediu social precis, lumea cârciumarilor și a porcarilor din zona Ineului.
- Tema, prin două scene. Formulează tema: urmările setei de bani asupra omului. Comentează scena în care Lică îi ia lui Ghiță banii și cei doi devin tovarăși, apoi scena de Paște, când Ghiță își lasă soția cu Lică pentru a-l prinde. Arată ce pierde Ghiță în fiecare dintre ele.
- Două elemente de structură. Analizează conflictul, interior la Ghiță și exterior între Ghiță și Lică, urmărind cum primul îl adâncește pe al doilea. Apoi discută relația dintre incipit și final: vorbele bătrânei despre liniștea casei și plecarea ei cu nepoții, după incendiu.
- Concluzia. Reia ideea că nuvela ilustrează realismul prin personaje construite în evoluție și prin legătura dintre faptă și urmare. Leagă destinul lui Ghiță de viziunea morală a autorului: cine pierde măsura pierde tot. Încheie scurt, fără idei noi.
hola25.com/opere-bac
Lecții Hola25 despre „Moara cu noroc”
Întrebări frecvente despre „Moara cu noroc”
Câte capitole are „Moara cu noroc”?
Nuvela are 17 capitole, numerotate cu cifre romane și fără titluri. Primul și ultimul sunt cele mai scurte și conțin vorbele bătrânei.
Ce specie literară este „Moara cu noroc”?
Este o nuvelă psihologică de factură realistă: are un singur fir narativ, un conflict puternic și urmărește transformarea sufletească a protagonistului, Ghiță.
Care este tema nuvelei „Moara cu noroc”?
Tema este efectul distrugător al dorinței de îmbogățire asupra omului. Ghiță își pierde liniștea, cinstea și familia pe măsură ce se leagă de Lică Sămădăul.
Cine sunt personajele principale din „Moara cu noroc”?
Personajele principale sunt Ghiță, cârciumarul, soția lui, Ana, și Lică Sămădăul. Personaje secundare sunt bătrâna, mama Anei, și jandarmul Pintea.
Cum se termină „Moara cu noroc”?
Ghiță o ucide pe Ana și este împușcat de Răuț, omul lui Lică. Cârciuma este arsă, Lică se sinucide lovindu-se cu capul de un stejar, iar bătrâna pleacă împreună cu copiii.
Ce semnifică titlul „Moara cu noroc”?
Titlul este numele cârciumii unde se petrece acțiunea. Are sens ironic, pentru că locul în care Ghiță spera să se îmbogățească îi aduce pierderea familiei și moartea.
Alte opere pentru BAC
Toate operele pentru BACVrei ajutor la română?
Cauți printre anunțurile de meditații publicate de profesori și contactezi profesorul ales.
Caută meditații la română