Cum se face un rezumat: pași, reguli și un exemplu

Întrebarea „cum se face un rezumat?” are un răspuns în două părți: o metodă și un set de reguli. Metoda te duce de la text la ideile lui principale. Regulile îți spun cum să le scrii: la persoana a III-a, fără dialog, fără citate și fără păreri personale. Rezumatul este una dintre cele mai folosite deprinderi din școală și de după ea, pentru că arată dacă ai înțeles un text și dacă poți deosebi esențialul de detalii. Mai jos găsești pașii, regulile și un exemplu lucrat de la cap la coadă.

Pe scurt:

• Rezumatul prezintă pe scurt acțiunea unui text, în ordinea în care se petrece.

• Se pornește de la ideile principale, câte una pentru fiecare fragment.

• Se scrie la persoana a III-a, cu un singur timp verbal.

• Nu conține dialog, citate, descrieri amănunțite sau păreri personale.

• Este mult mai scurt decât textul: de obicei, între un sfert și o treime din el.

Ce este rezumatul?

Este prezentarea pe scurt a conținutului unui text, cu păstrarea întâmplărilor esențiale și a ordinii lor. Un rezumat bun poate fi înțeles de cineva care nu a citit textul.

Nu este același lucru cu:

• povestirea, care reia textul pe larg, cu amănunte;

• caracterizarea, care prezintă trăsăturile unui personaj;

• comentariul, care interpretează textul și exprimă o părere.

Care sunt pașii?

1. Citește textul de două ori. Prima dată, ca să înțelegi despre ce este vorba. A doua oară, cu creionul în mână.

2. Împarte textul în fragmente. Un fragment nou începe atunci când se schimbă locul, timpul, personajele sau acțiunea.

3. Formulează ideea principală a fiecărui fragment. Întrebarea care te ajută: „ce se întâmplă aici, într-o singură propoziție?”

4. Alcătuiește planul simplu de idei. Scrie ideile principale una sub alta, numerotate. Acesta este scheletul rezumatului.

5. Leagă ideile într-un text continuu. Folosește cuvinte de legătură: la început, apoi, după aceea, între timp, în cele din urmă.

6. Verifică. Recitește și compară cu regulile de mai jos.

Care sunt regulile de redactare?

• persoana a III-a. Chiar dacă textul este scris la persoana I, în rezumat scrii „băiatul pleacă”, nu „plec”;

• fără dialog. Replicile se transformă în vorbire indirectă sau se rezumă într-o propoziție;

• fără citate din text;

• fără păreri personale. „Mi-a plăcut” și „cred că” nu au ce căuta într-un rezumat;

• fără descrieri amănunțite și fără figuri de stil preluate din text;

• ordinea întâmplărilor din text, neschimbată;

• un singur timp verbal, de la început până la sfârșit: fie prezentul, fie perfectul compus;

• numele personajelor se păstrează. Nu scrie „un băiat”, dacă textul îi spune pe nume;

• cuvintele tale. Nu copia propoziții din text.

Cum deosebești ideile principale de cele secundare?

O idee este principală dacă, scoasă din rezumat, face ca restul să nu se mai înțeleagă. Este secundară dacă doar adaugă un amănunt.

Exemplu: „Ana pleacă spre pădure” este o idee principală. „Își ia haina roșie și o batistă” este o idee secundară.

Testul este eliminarea: taie propoziția și citește din nou. Dacă firul întâmplărilor se rupe, propoziția rămâne în rezumat.

Cum transformi dialogul în vorbire indirectă?

Este pasul la care se greșește cel mai des. Trei schimbări:

• dispar ghilimelele sau linia de dialog;

• apare un verb de declarație, urmat de „că”, „să” sau „dacă”;

• persoana I și a II-a devin persoana a III-a.

Exemple:

• Text: „Unde pleci?”, a întrebat mama. Rezumat: Mama îl întreabă unde pleacă.

• Text: „Vin și eu cu tine”, a spus Radu. Rezumat: Radu spune că vine și el.

• Text: „Nu te apropia de râu!”, l-a avertizat bunicul. Rezumat: Bunicul îl avertizează să nu se apropie de râu.

Un dialog lung nu se transformă replică cu replică. Se rezumă într-o singură propoziție: „Cei doi se ceartă din cauza drumului.”

Un exemplu lucrat

Textul:

Era o dimineață de iulie, iar în curtea bunicilor mirosea a fân proaspăt cosit. Andrei, un băiat de unsprezece ani, venise la țară pentru toată vacanța. În ziua aceea, bunicul l-a rugat să ducă oile la pășune, pe dealul din spatele casei. „Să nu le scapi din ochi!”, i-a spus el. Andrei a promis că va fi atent, dar, ajuns pe deal, a găsit un cuib de pasăre și a uitat de toate. Când a ridicat privirea, oile nu mai erau. Speriat, a alergat pe tot dealul, strigându-le. Le-a găsit abia spre seară, în lanul de porumb al vecinului. S-a întors acasă cu inima cât un purice și i-a povestit bunicului totul. Bunicul nu l-a certat. I-a spus doar că a doua zi vor merge împreună să repare ce au stricat oile.

Fragmentele și ideile principale:

1. Andrei își petrece vacanța la bunici, la țară.

2. Bunicul îl trimite cu oile la pășune și îi cere să fie atent.

3. Pe deal, băiatul este distras de un cuib și pierde oile.

4. Le găsește spre seară, în porumbul vecinului.

5. Îi mărturisește bunicului ce s-a întâmplat, iar acesta hotărăște să repare împreună paguba.

Rezumatul:

Andrei, un băiat de unsprezece ani, își petrece vacanța de vară la bunici. Într-o dimineață, bunicul îl trimite cu oile la pășune și îi cere să le supravegheze. Pe deal, băiatul descoperă un cuib de pasăre și uită de oi, care se rătăcesc. După o căutare lungă, le găsește spre seară în lanul de porumb al vecinului. Întors acasă, îi mărturisește bunicului ce s-a întâmplat. Acesta nu îl ceartă și hotărăște ca a doua zi să repare împreună paguba.

Ce s-a schimbat:

• textul are aproximativ 130 de cuvinte, iar rezumatul aproximativ 80. La un text atât de scurt, rezumatul nu poate coborî mult mai jos. La un text de două pagini, raportul ar fi mult mai mic;

• replica bunicului a devenit „îi cere să le supravegheze”;

• au dispărut descrierea dimineții, mirosul de fân și expresia „cu inima cât un purice”;

• timpul verbal este prezentul, peste tot.

Cum scurtezi un rezumat prea lung?

• taie adjectivele și adverbele care nu schimbă sensul;

• unește două propoziții într-una: „Pleacă spre pădure. Acolo întâlnește un lup.” devine „În pădure, întâlnește un lup.”;

• renunță la ideile secundare rămase;

• înlocuiește enumerările cu un cuvânt care le cuprinde: „mere, pere și prune” devine „fructe”.

Cât de lung trebuie să fie?

Dacă cerința dă o limită, de exemplu un număr de rânduri sau de cuvinte, o respecți. Dacă nu, reperul obișnuit este între un sfert și o treime din lungimea textului. Un rezumat aproape la fel de lung ca textul este, de fapt, o povestire.

Care sunt greșelile cele mai frecvente?

1. Dialog păstrat în rezumat.

2. Persoana I, preluată din text.

3. Păreri personale la sfârșit: „Mi-a plăcut textul pentru că...”.

4. Citate sau propoziții copiate.

5. Timpuri verbale amestecate: o propoziție la prezent, următoarea la trecut.

6. Începutul povestit pe larg și sfârșitul pe fugă. Împarte-ți spațiul egal între fragmente.

7. Amănunte în locul esențialului.

8. Ordinea întâmplărilor schimbată.

9. Formulări ca „în acest text este vorba despre”. Rezumatul începe direct cu prima întâmplare.

Unde se folosește?

În gimnaziu, rezumatul se exersează pe texte narative și se leagă de momentele subiectului: câte o idee pentru fiecare moment. La liceu și la facultate, aceeași metodă se aplică textelor de informare, articolelor și cursurilor. În viața de zi cu zi, fiecare e-mail bun și fiecare prezentare clară sunt, în fond, rezumate.

Se învață prin exercițiu: un rezumat pe săptămână, de zece până la cincisprezece rânduri, recitit a doua zi și scurtat. Despre rolul corectării am scris în articolul despre feedbackul rapid în învățare.

Dacă rezumatele ies prea lungi sau prea apropiate de text, ajută să ai pe cineva care îți arată, pe textele tale, ce putea fi tăiat. Pe pagina de meditații la limba română vezi anunțurile profesorilor, cu preț și durată, iar pe cea de meditații pentru Evaluarea Națională compari profilurile. Pe Hola25 poți rezerva o lecție de probă de 25 sau 50 de minute, cu prețul afișat înainte de plată. Anunțurile sunt publicate de profesori, iar platforma nu le verifică studiile sau experiența declarată.

Întrebări frecvente

La ce persoană se scrie rezumatul?

La persoana a III-a, chiar dacă textul este scris la persoana I.

Se poate folosi dialog într-un rezumat?

Nu. Replicile se transformă în vorbire indirectă sau se rezumă într-o singură propoziție.

Ce este o idee principală?

Propoziția care exprimă, pe scurt, ce se întâmplă într-un fragment. Dacă o elimini, firul întâmplărilor nu se mai înțelege.

Cât de lung trebuie să fie un rezumat?

Cât cere limita din cerință. Dacă nu există o limită, reperul obișnuit este între un sfert și o treime din lungimea textului.

Pot să îmi spun părerea într-un rezumat?

Nu. Rezumatul prezintă doar conținutul textului. Părerea personală își are locul într-un comentariu sau într-un text argumentativ.