Deplasarea curbei cererii la BAC: cazuri și calcule

Deplasarea curbei cererii la BAC înseamnă schimbarea cantității cerute la același preț, ca urmare a modificării unui factor diferit de prețul bunului analizat. Dacă se schimbă numai prețul propriu, descriem o mișcare de-a lungul curbei existente.

Această lecție se concentrează pe diagnosticarea schimbării: care factor s-a modificat, ce se compară și în ce direcție se deplasează cererea. Tabelele și ecuațiile folosesc date fictive, pentru a face distincția verificabilă.

Testul prețului constant

Cea mai simplă verificare este să întrebi: la același preț al bunului X, cumpărătorii doresc și pot cumpăra o altă cantitate? Dacă da, relația cererii s-a schimbat. Dacă observăm doar cantități diferite la prețuri diferite, datele pot descrie aceeași curbă.

De exemplu, la 10 lei erau cerute 40 de unități, iar după creșterea interesului pentru produs sunt cerute 55, tot la 10 lei. Avem un indiciu de creștere a cererii. Nu atribuim diferența unei ieftiniri, deoarece prețul comparat este neschimbat.

Distincția dintre prețul propriu și factorii care mută cererea este prezentată în capitolul OpenStax despre deplasările cererii și ofertei. Exemplele numerice de aici sunt originale.

Schema de decizie

Întrebare	Dacă răspunsul este da	Interpretare
Se schimbă numai prețul lui X?	Restul condițiilor rămân constante	Mișcare pe aceeași curbă
Se schimbă venitul, preferințele sau alt factor al cererii?	Comparăm la același preț X	Posibilă deplasare a curbei
Cantitatea este mai mare la același preț?	În domeniul analizat	Deplasare spre dreapta
Cantitatea este mai mică la același preț?	În domeniul analizat	Deplasare spre stânga

Direcțiile presupun convenția obișnuită: cantitatea pe axa orizontală, prețul pe axa verticală. Dacă desenul folosește alte axe, interpretezi mai întâi coordonatele, nu memorezi mecanic cuvântul „dreapta”.

Exemplu cu trei curbe

Pentru același bun și aceeași perioadă, considerăm o cerere inițială D₀, una crescută D₁ și una redusă D₂:

Preț, lei	Q pe D₂	Q pe D₀	Q pe D₁
4	50	70	90
6	40	60	80
8	30	50	70
10	20	40	60

La prețul de 8 lei, trecerea de la D₀ la D₁ înseamnă creșterea cantității cerute de la 50 la 70. Pentru toate prețurile din tabel, D₁ oferă cantități mai mari cu 20. Deplasarea este spre dreapta.

Trecerea de la prețul 4 la prețul 8, pe D₀, reduce cantitatea de la 70 la 50. Aceasta este mișcare de-a lungul aceleiași curbe, fără schimbarea cererii ca relație.

Observă că valoarea 70 apare în locuri diferite. Numărul singur nu spune pe ce curbă și la ce preț ne aflăm. Citirea completă a coordonatelor previne confuzia dintre două situații.

Exemplu prin ecuații

Cererea inițială este Q₀ = 90 − 5P, iar noua cerere este Q₁ = 110 − 5P, pentru prețuri și cantități nenegative în domeniul relevant. La același P, diferența este Q₁ − Q₀ = 20.

La P = 6, obținem Q₀ = 60 și Q₁ = 80. La P = 10, obținem 40 și 60. Ecuațiile confirmă deplasarea paralelă spre dreapta în acest exemplu.

Nu orice deplasare reală sau orice funcție nouă trebuie să fie paralelă. Dacă se schimbă și coeficientul prețului, diferența dintre cantități poate varia de la un preț la altul. Pentru a afirma o creștere pe întregul domeniu, compari relațiile în domeniul specificat.

Funcția nu se aplică automat unor prețuri care produc cantități negative. De exemplu, Q₀ = 90 − 5P este relevantă economic numai unde cantitatea calculată este nenegativă, dacă enunțul nu definește o altă continuare.

Venitul și tipul bunului

Pentru un bun normal, creșterea venitului poate deplasa cererea spre dreapta, la celelalte condiții constante. Pentru un bun inferior, aceeași creștere a venitului poate deplasa cererea spre stânga în intervalul analizat.

Prin urmare, propoziția „venitul crește, deci orice cerere crește” nu este validă. Cerința trebuie să precizeze tipul bunului sau să ofere date suficiente pentru identificarea relației.

Dacă venitul scade, sensurile se inversează în aceleași condiții. Eticheta „inferior” descrie relația cu venitul, fără să fie o evaluare morală a consumatorului sau o afirmație obligatorie despre defectele bunului.

Prețul altui bun nu este prețul propriu

Dacă X și Y sunt substituibile, scumpirea lui Y poate crește cererea pentru X. Pentru piața lui X, s-a schimbat un factor extern relației preț X–cantitate X, astfel încât discutăm deplasarea cererii pentru X.

Dacă X și Y sunt complementare, scumpirea lui Y poate reduce cererea pentru X. De exemplu, când utilizarea împreună devine mai costisitoare, cumpărătorii pot dori mai puțin din ansamblul respectiv.

În răspuns scrie numele bunului analizat. „Prețul crește” este insuficient: prețul lui X produce un tip de comparație, iar prețul lui Y poate produce altul. Aceasta este una dintre cele mai frecvente capcane de interpretare.

Când se schimbă simultan doi factori

Presupunem că X este normal, venitul crește, dar preferința pentru X scade. Primul factor tinde să crească cererea, al doilea să o reducă. Fără informații despre mărimea efectelor, sensul net este nedeterminat.

Nu alegi automat factorul menționat primul și nu aduni procente fără o relație justificată. Poți explica separat cele două influențe și spune ce informație lipsește pentru concluzia finală.

Dacă se schimbă și prețul propriu, cantitatea finală reflectă atât noua curbă, cât și noul punct de pe ea. Compararea unei singure perechi de observații nu separă automat cele două efecte.

Exerciții originale cu soluții

1. Mișcare sau deplasare?

Prețul lui X scade de la 12 la 9 lei, iar toate celelalte condiții rămân constante.

Soluție: mișcare de-a lungul curbei cererii. Cantitatea cerută crește în modelul obișnuit, fără deplasarea relației ca întreg.

2. Prețul substitutului

X și Y sunt substituibile. Prețul lui Y crește, iar prețul lui X rămâne constant. Ce efect așteptăm asupra cererii pentru X?

Soluție: creștere și deplasare spre dreapta, celelalte condiții constante. Se schimbă prețul altui bun, nu prețul propriu al lui X.

3. Verifică ecuațiile

Q₀ = 80 − 4P și Q₁ = 68 − 4P. Compară cantitățile la P = 5.

Soluție: Q₀ = 60, Q₁ = 48. Noua cantitate este mai mică cu 12, iar relația s-a deplasat spre stânga în domeniul relevant.

Întrebări frecvente

O cantitate vândută mai mare dovedește singură deplasarea cererii?

Nu. Trebuie cunoscute prețul, condițiile și eventualele schimbări ale ofertei.

Orice deplasare este paralelă?

Nu. Paralelismul este o proprietate a anumitor funcții, nu definiția generală a schimbării cererii.

Cum verific analiza?

Compară la același preț în subiecte BAC, prin înțelegerea mecanismului. Un profesor de economie poate verifica factorul modificat și sensul efectului.

Reper de programă

Lecția dezvoltă cererea și relația cerere–ofertă–preț din programa oficială de economie. Verifică documentele sesiunii tale.