Economie BAC: parcurs cu 50 de lecții
Pregătește economia pentru BAC în 50 de lecții: consumator, producție, piețe și bani. Aplică formulele prin probleme rezolvate, grile și fișe de studiu.
Înapoi la blog

21 octombrie 2026
6 min citire
Elasticitatea cererii în funcție de preț la BAC măsoară cât de sensibilă este cantitatea cerută la modificarea prețului. Comparăm variații procentuale, nu simple diferențe în lei și bucăți. Alegerea bazei de raportare și convenția de semn trebuie precizate înainte de calcul.
Lecția folosește date fictive și explică două metode întâlnite în analiza economică: raportarea la valorile inițiale și metoda punctului mijlociu. La examen urmezi formula solicitată de cerință și convenția explicată în rezolvare.
Notăm prețurile P₀ și P₁, iar cantitățile cerute Q₀ și Q₁. Pentru P₀ și Q₀ pozitive și o variație nenulă a prețului, calculăm:
ΔP/P₀ = (P₁ − P₀)/P₀ și ΔQ/Q₀ = (Q₁ − Q₀)/Q₀.
Coeficientul cererii, exprimat pozitiv pentru relația obișnuită inversă, este E = −(ΔQ/Q₀)/(ΔP/P₀). Echivalent, poți folosi valoarea absolută a raportului variațiilor procentuale, precizând convenția.
Factorul 100 folosit pentru transformarea ambelor variații în procente se simplifică în raport. Nu îl aplici numai uneia dintre ele. Coeficientul este un număr fără unitate de măsură, deoarece compară două variații relative.
Prețul crește de la 20 la 24 lei, iar cantitatea cerută scade de la 100 la 70 de unități, pe aceeași relație de cerere și cu restul condițiilor constante.
Variația prețului este 4/20 = 0,20, adică o creștere de 20%. Variația cantității este −30/100 = −0,30, adică o scădere de 30%. Coeficientul este E = −(−0,30)/0,20 = 1,5.
Interpretarea este că modificarea procentuală a cantității este mai mare, în valoare absolută, decât cea a prețului pentru comparația și metoda folosite. Cererea este elastică în această măsurare.
Nu scriem „1,5 lei” sau „1,5 unități”. Nici nu afirmăm că orice modificare viitoare a prețului va produce exact aceeași reacție. Coeficientul calculat descrie datele și convenția folosite, nu o constantă universală a bunului.
| Valoarea coeficientului pozitiv | Tipul cererii | Interpretarea variațiilor relative |
|---|---|---|
| E > 1 | Elastică | Cantitatea reacționează procentual mai mult |
| E = 1 | Elasticitate unitară | Variațiile procentuale au aceeași mărime |
| 0 < E < 1 | Inelastică | Cantitatea reacționează procentual mai puțin |
| E = 0 | Perfect inelastică în model | Cantitatea nu se modifică la variația prețului |
Cererea perfect elastică este un caz idealizat reprezentat printr-o relație orizontală în convenția obișnuită a axelor. Nu obții un coeficient finit împărțind la o variație nulă de preț; expresia trebuie interpretată prin model, nu ca o împărțire obișnuită la zero.
„Inelastică” nu înseamnă neapărat „cantitate neschimbată”. O scădere de 4% a cantității la o creștere de 10% a prețului produce E = 0,4, deci există reacție, dar relativ redusă.
Pentru comparații între două puncte, o altă convenție raportează variațiile la mediile valorilor: Q mediu = (Q₀ + Q₁)/2 și P mediu = (P₀ + P₁)/2. Coeficientul este valoarea absolută a raportului (ΔQ/Q mediu)/(ΔP/P mediu).
OpenStax prezintă metoda punctului mijlociu și avantajul folosirii aceleiași baze când inversăm sensul comparației. Aceasta nu autorizează amestecarea unei medii pentru cantitate cu o valoare inițială pentru preț.
În exemplul nostru, Q mediu = 85 și P mediu = 22. Coeficientul este (30/85)/(4/22) = 660/340, aproximativ 1,94. Diferența față de 1,5 provine din altă bază de raportare, nu dintr-o eroare de aritmetică.
Pentru variații finite, două formule pot produce valori diferite. Scrie formula și baza; nu alege rezultatul care pare mai convenabil. Dacă enunțul specifică raportarea la momentul inițial, utilizezi acea metodă.
Panta folosește variații absolute și depinde de unitățile axelor. Elasticitatea folosește variații relative și nu se schimbă doar fiindcă exprimi prețul în bani sau în lei, dacă transformi consecvent toate valorile.
O cerere liniară poate avea pantă constantă, dar elasticitate diferită în puncte diferite. În modelul Q = a − bP, cu a și b pozitive, elasticitatea punctuală în valoare absolută este bP/Q, în punctele cu Q pozitiv.
Pentru Q = 120 − 4P, la P = 10 avem Q = 80 și elasticitate punctuală 4 × 10/80 = 0,5. La P = 20 avem Q = 40 și elasticitate 2. Aceeași pantă a funcției nu impune același raport procentual.
Încasările totale ale vânzătorilor, pentru cantitatea efectiv vândută în model, sunt P × Q. În exemplul inițial, ele trec de la 20 × 100 = 2.000 la 24 × 70 = 1.680 lei. Prețul mai mare nu compensează reducerea cantității.
Pentru modificări mici pe aceeași curbă, relația cunoscută leagă cererea elastică de sensuri opuse ale prețului și încasărilor, iar cererea inelastică de același sens. La schimbări finite, metoda punctului mijlociu oferă o comparație coerentă cu această clasificare pe interval.
Nu aplica mecanic regula exactă pentru orice coeficient calculat cu baza inițială la variații mari. Verificarea directă P₀Q₀ și P₁Q₁ este sigură pentru datele oferite. Profitul nu este identic încasărilor, deoarece trebuie luate în calcul și costurile.
Prețul crește de la 50 la 60, iar cantitatea scade de la 200 la 180. Determină coeficientul.
Soluție: prețul crește cu 20%, cantitatea scade cu 10%, deci E = 10/20 = 0,5. Cererea este inelastică după metoda indicată.
Pentru aceleași date, cum se modifică încasările?
Soluție: inițial 50 × 200 = 10.000; ulterior 60 × 180 = 10.800. Cresc cu 800, adică 8% față de baza inițială. Nu rezultă automat aceeași creștere a profitului.
Un elev calculează E = 20/10 deoarece prețul a crescut cu 20%, iar cantitatea a scăzut cu 10%. Ce a inversat?
Soluție: elasticitatea cererii raportează variația cantității la variația prețului, nu invers. Rezultatul corect în valoare absolută este 0,5.
Prețul se modifică, iar cantitatea rămâne constantă în datele modelului. Care este coeficientul?
Soluție: zero, dacă variația prețului este nenulă și bazele sunt valide. Nu confundăm aceasta cu o situație în care și prețul rămâne constant.
Prețul și cantitatea se modifică în sensuri opuse pe cererea obișnuită. Minusul sau valoarea absolută permite clasificarea cu coeficient pozitiv.
Este mai sigur să precizezi formula, mai ales când baza inițială și punctul mijlociu ar produce rezultate diferite.
Verifică baza și unitățile în subiecte BAC, prin învățare cu înțelegere. Un profesor de economie poate verifica metoda cerută.
Elasticitatea dezvoltă analiza cererii din programa oficială de economie. Verifică documentele sesiunii tale.
Primary supporting reference for the linked concept
Primary supporting reference for the linked concept (openstax.org)Official curriculum scope reference
Official curriculum scope reference (www.edu.ro)Folosim cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența ta pe Hola25. Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea platformei. Poți personaliza setările pentru cookie-uri de analiză și marketing.
Politica de cookies | Politica de confidențialitatePregătește economia pentru BAC în 50 de lecții: consumator, producție, piețe și bani. Aplică formulele prin probleme rezolvate, grile și fișe de studiu.
Învață cursul de schimb pentru BAC: conversii, apreciere, depreciere și cotații reciproce. Rezolvă exerciții și verifică unitățile înainte de calcul.