Silogismul la BAC: termeni, premise și concluzie

Silogismul categoric este un argument deductiv format din două premise și o concluzie, construite cu trei termeni. Termenul mediu leagă premisele, iar concluzia stabilește o relație între ceilalți doi termeni. La BAC, identificarea acestei structuri este primul pas înaintea figurii, modului și validității.

Începe cu concluzia. Subiectul ei este termenul minor, notat S, iar predicatul ei este termenul major, notat P. Termenul rămas, care apare în ambele premise și nu apare în concluzie, este termenul mediu M. Denumirile nu depind de lungimea cuvintelor sau de importanța obiectelor.

Schema celor trei termeni

Element	Cum îl identifici	Unde apare
Termen minor S	Subiectul concluziei	Premisa minoră și concluzie
Termen major P	Predicatul concluziei	Premisa majoră și concluzie
Termen mediu M	Termen comun premiselor	Ambele premise, fără concluzie
Premisa majoră	Conține P și M	Poziția standard întâi
Premisa minoră	Conține S și M	Poziția standard a doua

Ordinea standard este utilă pentru formulă, dar un text poate prezenta premisele în altă ordine. Nu numi automat prima propoziție „premisă majoră”. Identifică termenul major din concluzie și abia apoi găsește premisa care îl conține.

Exemplu rezolvat pas cu pas

„Toți multiplii de șase sunt numere pare. Toți multiplii de doisprezece sunt multipli de șase. Prin urmare, toți multiplii de doisprezece sunt numere pare.” Concluzia este ultima propoziție, introdusă explicit prin „prin urmare”.

S = multipli de doisprezece, deoarece această clasă este subiectul concluziei. P = numere pare, predicatul concluziei. M = multipli de șase, termenul care apare în ambele premise și lipsește din concluzie.

Premisa majoră este „Toți multiplii de șase sunt numere pare”, adică MaP. Premisa minoră este „Toți multiplii de doisprezece sunt multipli de șase”, adică SaM. Concluzia este SaP. Schema completă este MaP, SaM, deci SaP.

De ce termenul mediu nu apare în concluzie

M oferă legătura dintre S și P. În exemplu, știm că S este inclus în M și M în P. Putem astfel stabili relația dintre S și P fără să repetăm M în concluzia categorică standard.

Dacă rezultatul propus ar spune „Toți multiplii de doisprezece sunt multipli de șase”, ar repeta premisa minoră și nu ar avea forma concluziei S–P urmărite în această structură. Trebuie să verifici exact ce concluzie este dată sau cerută.

Nu înseamnă că termenul mediu este neimportant ori poate fi eliminat din analiză. El este indispensabil pentru justificare. Tocmai identificarea lui permite stabilirea figurii și verificarea regulii distribuirii termenului mediu.

Premisele într-o ordine diferită

Considerăm textul: „Toate pătratele sunt dreptunghiuri. Toate dreptunghiurile sunt patrulatere. Așadar, toate pătratele sunt patrulatere.” S = pătrate, P = patrulatere, M = dreptunghiuri.

Prima propoziție din text conține S și M, deci este premisa minoră. A doua conține M și P, deci este premisa majoră. În ordinea standard, scriem mai întâi MaP și apoi SaM, chiar dacă textul inițial le prezenta invers.

Această reordonare nu schimbă conținutul argumentului. Ea face structura ușor de comparat cu schemele figurilor silogistice. Dacă identifici premisele numai după poziția lor în text, poți atribui un mod greșit întregului argument.

Termenii compuși sunt un singur termen

„Elevi înscriși la atelierul de robotică” poate fi un singur termen logic, deși conține mai multe cuvinte. Într-un silogism, numeri clasele desemnate, nu substantivele sau cuvintele din propoziții.

De exemplu, S = elevi înscriși la atelierul de robotică, M = membri ai echipei școlii, P = persoane cu acces la laborator. Dacă cele două premise leagă aceste clase, avem trei termeni. Nu transforma „robotică”, „echipă” și „laborator” în termeni suplimentari separați.

Păstrează însă aceeași expresie și același sens la fiecare apariție. „Membri ai echipei școlii” și „membri ai oricărei echipe” nu sunt automat aceeași clasă. O restricție eliminată poate introduce un al patrulea termen real.

Capcana aceluiași cuvânt cu sensuri diferite

Un argument poate părea că are trei termeni, dar un cuvânt comun poate avea două sensuri. De exemplu, „broască” poate desemna un animal sau un mecanism de închidere. Dacă premisa despre animale folosește primul sens și premisa despre uși pe al doilea, nu există un termen mediu unic.

Această echivocitate împiedică legătura silogistică. Nu este suficient ca aceeași succesiune de litere să apară în ambele premise. Trebuie să desemneze aceeași clasă în ambele locuri.

La examen, explică eroarea prin sensurile distincte, nu doar prin formula „sunt patru termeni”. Arată ce expresie a fost folosită echivoc și cum rupe aceasta legătura dintre premise. Diagnosticul devine astfel concret și verificabil.

Exerciții originale și rezolvări

1. „Toți M sunt P. Unii S sunt M. Deci unii S sunt P.” Identifică termenii din concluzie. S este termenul minor, P termenul major, iar M termenul mediu. Faptul că S apare într-o particulară nu îi schimbă denumirea.

2. „Niciun obiect fragil nu este potrivit pentru transportul descris. Toate vazele din lot sunt fragile. Deci nicio vază din lot nu este potrivită pentru transportul descris.” Care este M? „Obiecte fragile”. S este clasa vazelor din lot, iar P clasa obiectelor potrivite pentru transportul descris.

3. Premisa care conține subiectul concluziei și termenul mediu este majoră sau minoră? Minoră. Premisa majoră este identificată prin termenul major P, nu prin poziția de început sau prin faptul că enunțul pare mai general.

4. Un termen apare în ambele premise, dar și în concluzia dată. Îl declari automat M? Nu. M trebuie să lipsească din concluzia silogistică standard. Reanalizează argumentul pornind de la concluzie și verifică dacă structura este într-adevăr cea a unui silogism categoric standard.

Cum redactezi analiza

Scrie concluzia, legenda S–P–M și cele două premise în ordine standard. Abia apoi notează figura și modul, dacă sunt cerute. Pe subiectele de BAC, această ordine reduce erorile produse de formulări lungi sau de premise inversate.

La ultima verificare, numără aparițiile fiecărui termen: într-o schemă standard, fiecare apare de două ori. Această verificare simplă poate detecta o clasă omisă sau un termen introdus accidental în concluzie.

Întrebări frecvente

Termenul major este întotdeauna clasa cea mai largă?

Nu. Denumirea lui este determinată de rolul de predicat al concluziei. Nu stabilești termenii major și minor prin compararea efectivelor sau a extensiunilor.

Cum rețin structura fără să confund premisele?

Pornește mereu din concluzie și explică traseul termenului mediu. Aceasta sprijină învățarea prin înțelegere; pentru feedback poți consulta profesori de logică.

Reper de programă

Silogismul face parte din programa oficială de logică. Exemplele sunt originale; verifică documentele sesiunii tale.