Hola25
Hola25 Logo
Hola25
Utilizatori disponibili

Înapoi la blog

Patru cartonașe cu aranjamente distincte de forme și panglici, ca metaforă pentru cele patru figuri.
Ilustrație conceptuală generată cu AI; nu reprezintă o diagramă de examen.
Alte materii

Figuri silogistice la BAC: tabelul celor patru forme

Hola25
Hola25
Autor

21 octombrie 2026

6 min citire

În acest articol

Figura silogistică este determinată de poziția termenului mediu M în cele două premise. Există patru combinații posibile: M poate fi subiect sau predicat în premisa majoră și, independent, subiect sau predicat în premisa minoră. Concluzia standard leagă S de P.

La BAC, identifici figura după ce ai stabilit termenii din concluzie și ai așezat premisele în ordine standard: majoră, apoi minoră. Dacă sari peste acești pași, ordinea propozițiilor din text te poate conduce la o figură greșită.

Tabelul celor patru figuri

Figura Premisa majoră Premisa minoră Poziția lui M
I M–P S–M Subiect în majoră, predicat în minoră
II P–M S–M Predicat în ambele premise
III M–P M–S Subiect în ambele premise
IV P–M M–S Predicat în majoră, subiect în minoră

Liniuța din tabel nu este un cuantificator și nu spune dacă propoziția este afirmativă sau negativă. Ea arată numai ordinea termenilor. Pentru a obține o schemă completă, trebuie să adaugi formele A, E, I sau O ale propozițiilor.

Figura I, explicată prin includere

„Toți multiplii de patru sunt pari. Toți multiplii de opt sunt multipli de patru. Deci toți multiplii de opt sunt pari.” S = multipli de opt, P = numere pare, M = multipli de patru.

Premisa majoră este MaP, iar premisa minoră SaM. M apare ca subiect în prima și ca predicat în a doua, deci avem figura I. Concluzia este SaP, iar modul complet al acestui exemplu este AAA-1.

Figura descrie pozițiile, iar modul adaugă tipurile propozițiilor. Poți avea și alte combinații de A, E, I, O în aceeași figură. Nu toate sunt valide; identificarea figurii nu înlocuiește verificarea validității.

Figura II, cu M predicat de două ori

„Niciun obiect din sticlă nu este flexibil în condițiile testului. Toate benzile din lot sunt flexibile în condițiile testului. Deci nicio bandă din lot nu este obiect din sticlă.” Fixăm P = obiecte din sticlă, S = benzi din lot și M = obiecte flexibile în condițiile testului.

Premisa majoră este PeM, iar minoră SaM. M este predicat în ambele premise, deci figura este II. Concluzia SeP produce modul EAE-2, un mod valid.

Restricția „în condițiile testului” păstrează sensul aceluiași termen M. Nu este necesar să transformăm exemplul într-o afirmație universală despre toate materialele reale. Analizăm relațiile declarate într-un context precis.

Figura III, cu M subiect de două ori

„Toți membrii echipei A sunt participanți la atelier. Unii membri ai echipei A sunt elevi ai clasei B. Deci unii elevi ai clasei B sunt participanți la atelier.” S = elevi ai clasei B, P = participanți la atelier, M = membri ai echipei A.

Majoră MaP și minoră MiS au M ca subiect. Figura este III. Concluzia SiP conduce la modul AII-3. Particulara minoră afirmă existența unui membru al echipei care este S, iar universala îl plasează și în P.

Observă că S este predicatul premisei minore în această figură, dar rămâne termenul minor deoarece este subiectul concluziei. Denumirea termenului nu se schimbă după poziția din premisă.

Figura IV, cu pozițiile încrucișate

„Toți membrii clubului P sunt participanți la programul M. Niciun participant la programul M nu este elev al clasei S. Deci niciun elev al clasei S nu este membru al clubului P.” Literele desemnează clasele indicate în enunț.

Premisa majoră este PaM, iar premisa minoră MeS. M este predicat în majoră și subiect în minoră, deci figura este IV. Concluzia SeP dă modul AEE-4, valid.

Poți verifica sensul: P este inclus în M, iar M este separat de S. Prin urmare, P este separat de S, iar separarea este simetrică. Exemplul ajută la recunoașterea figurii fără a o confunda cu figura I.

O metodă de identificare în patru pași

Mai întâi, citește concluzia și fixează S și P. Apoi identifică M ca termen comun premiselor, absent din concluzie. În al treilea rând, așază premisa cu P înaintea premisei cu S. În final, observă numai pozițiile lui M.

Poți nota o pereche: subiect–predicat pentru figura I, predicat–predicat pentru II, subiect–subiect pentru III, predicat–subiect pentru IV. Ordinea perechii este întotdeauna majoră, apoi minoră.

Nu folosi aceeași prescurtare pentru poziția lui M și pentru termenul S, deoarece poate crea confuzie. Scrie cuvintele întregi pe ciornă până când distincția devine automată. Claritatea notării este mai utilă decât economia câtorva litere.

Figura nu decide singură validitatea

Schema MaP, SaM, deci SaP este validă în figura I. Dar MaP, SiM, deci SaP, aflată tot în figura I, nu este validă: o premisă particulară nu justifică afirmația despre toți S.

Prin urmare, figura este un element descriptiv al structurii. Pentru validitate trebuie să analizezi și cantitatea, calitatea, distribuirea și condițiile existențiale, unde apar. Nu declara un argument valid doar fiindcă îi recunoști figura.

Exerciții originale și soluții

1. Identifică figura pentru PeM, SaM, deci SeP. Figura II. M este predicat în ambele premise. Formele E, A și E permit apoi identificarea modului EAE-2, dar literele nu sunt necesare pentru simpla recunoaștere a figurii.

2. Identifică figura pentru MaP, MiS, deci SiP. Figura III. Termenul mediu este subiect atât în majoră, cât și în minoră. Nu lăsa faptul că S apare la finalul minorei să schimbe identificarea concluziei.

3. Textul prezintă mai întâi SaM și apoi MaP. Ce figură are schema standard? Figura I, după reordonarea premiselor ca MaP, SaM. Poziția inițială în text nu definește premisa majoră.

4. Pentru PaM, MeS, deci SeP, este figura I sau IV? IV. În majoră, M este predicat, iar în minoră subiect. Figura I ar cere exact cealaltă combinație a pozițiilor.

Pentru recapitulare, acoperă numărul figurii și reconstruiește-l numai din cele două poziții ale lui M. Apoi inversează exercițiul: pornește de la număr și scrie scheletul premiselor. Alternarea direcțiilor arată dacă ai înțeles organizarea, în loc să recunoști doar vizual un tabel familiar.

Întrebări frecvente

Calitatea negativă schimbă figura?

Nu direct. Figura depinde de poziția termenului mediu. Calitatea contribuie la modul silogistic și la verificarea validității.

Cum verific rapid o figură?

Reordonează premisele și marchează M. Exersează pe subiecte BAC, explică regula pentru înțelegere și cere, dacă ai nevoie, feedback de la profesori de logică.

Reper de programă

Figurile silogistice dezvoltă capitolul silogismului din programa oficială. Exemplele sunt originale; verifică documentele sesiunii tale.

Surse