Economie BAC: parcurs cu 50 de lecții
Pregătește economia pentru BAC în 50 de lecții: consumator, producție, piețe și bani. Aplică formulele prin probleme rezolvate, grile și fișe de studiu.
Înapoi la blog

21 octombrie 2026
6 min citire
Utilitatea totală și marginală la BAC se calculează pornind de la două întrebări diferite: câtă satisfacție este asociată întregii cantități consumate și cât adaugă o creștere a consumului? Diferența dintre total și spor este cheia tabelelor de utilitate.
În această lecție, utilitatea este exprimată în unități convenționale dintr-un model didactic. Numerele nu reprezintă măsurători clinice ale plăcerii și nu permit compararea directă a satisfacției unor persoane diferite.
Utilitatea economică privește satisfacția pe care consumatorul o asociază utilizării unui bun pentru o nevoie. Ea depinde de preferințe, de cantitatea deja consumată și de context. Același bun poate fi apreciat diferit de persoane diferite sau de aceeași persoană în momente diferite.
Utilitatea nu este identică prețului. Un bun poate fi foarte important într-o situație și totuși să aibă un preț mic în anumite condiții de piață. Nici utilitatea și valoarea morală nu sunt același criteriu.
Modelul numeric folosit în multe exerciții atribuie valori convenționale pentru a urmări alegerea. OpenStax explică utilitatea totală și marginală în analiza consumului. Exemplele și valorile de mai jos sunt construite separat pentru această lecție.
Utilitatea totală, UT, este satisfacția asociată întregii cantități consumate. Utilitatea marginală, Umg, este variația utilității totale raportată la variația cantității consumate: Umg = ΔUT/ΔQ.
Când cantitatea crește exact cu o unitate, formula devine Umgₙ = UTₙ − UTₙ₋₁. Dacă utilitatea totală la cantitatea zero este convențional zero, totalul pentru n unități se obține prin însumarea utilităților marginale ale unităților succesive.
Dacă trecerea este de la 2 la 5 unități, diferența cantității este 3. Raportul ΔUT/3 este un spor mediu pe unitate în acel interval; nu identifică separat contribuția fiecăreia dintre cele trei unități fără date suplimentare.
Un consumator fictiv atribuie următoarele utilități unor porții identice ale aceluiași bun, în condiții menținute constante:
| Cantitatea Q | Utilitatea totală UT | Utilitatea marginală a ultimei unități |
|---|---|---|
| 0 | 0 | Nu se calculează pentru o unitate absentă |
| 1 | 16 | 16 |
| 2 | 28 | 12 |
| 3 | 36 | 8 |
| 4 | 40 | 4 |
| 5 | 40 | 0 |
| 6 | 37 | −3 |
Pentru a doua unitate, Umg₂ = 28 − 16 = 12. Pentru a patra, Umg₄ = 40 − 36 = 4. A cincea unitate nu schimbă totalul: 40 − 40 = 0. A șasea reduce totalul cu trei unități convenționale.
Controlul prin însumare este 16 + 12 + 8 + 4 + 0 − 3 = 37, exact utilitatea totală la șase unități. Nu însumăm valorile totale 16, 28, 36 și așa mai departe, deoarece acestea includ repetat satisfacția unităților anterioare.
| Utilitatea marginală | Ce se întâmplă cu utilitatea totală la creșterea cantității? |
|---|---|
| Pozitivă | Totalul crește |
| Zero | Totalul rămâne neschimbat pe pasul analizat |
| Negativă | Totalul scade |
O utilitate marginală pozitivă, dar descrescătoare, permite totalului să crească într-un ritm tot mai mic. În tabel, totalul urcă de la 16 la 28 și la 36, deși marginalul scade de la 16 la 12 și la 8.
La Q = 6, totalul este încă pozitiv, deși marginalul este negativ. Prin urmare, afirmația „utilitate marginală negativă înseamnă utilitate totală negativă” este falsă. Marginalul descrie schimbarea, nu semnul întregului total.
În tabelul discret, utilitatea totală maximă este 40 și apare atât la patru, cât și la cinci unități. A cincea nu adaugă satisfacție în model. Nu spunem că există obligatoriu o singură cantitate care produce acel maxim.
Dacă bunul are preț pozitiv și bugetul poate fi folosit pentru alt bun cu utilitate suplimentară, alegerea consumatorului cere o analiză suplimentară. Maximul utilității unui singur bun, ignorând costul, nu este automat programul optim pentru toate bunurile.
Într-un model continuu se pot folosi alte instrumente matematice. Pentru BAC, urmărește forma datelor din enunț: tabel cu unități succesive, funcție discretă sau altă convenție explicită. Nu introduci fără explicație o metodă diferită.
Se dau utilitățile marginale 14, 10, 6 și 2 pentru primele patru unități și UT₀ = 0. Calculăm succesiv: UT₁ = 14, UT₂ = 24, UT₃ = 30 și UT₄ = 32.
Diferența UT₄ − UT₂ este 32 − 24 = 8, adică suma contribuțiilor unităților a treia și a patra: 6 + 2. Raportul pe interval este 8/2 = 4 unități de utilitate pentru fiecare unitate suplimentară, în medie.
Acest 4 nu înlocuiește marginalele individuale 6 și 2. Distincția devine importantă când tabelul are salturi de cantitate mai mari decât unu și cerința folosește formula cu variații.
O primă greșeală este împărțirea UT la Q și numirea rezultatului utilitate marginală. Raportul UT/Q este o medie, nu sporul ultimei unități. Pentru Q = 4 din primul tabel, 40/4 = 10, în timp ce marginalul este 4.
A doua greșeală este calcularea diferenței în ordine inversă. Pentru a șasea unitate, noul total este 37 și vechiul total este 40, deci diferența este −3, nu +3.
A treia greșeală este omiterea condițiilor comparabile. Dacă bunurile, persoana sau contextul se schimbă, tabelul poate amesteca efecte diferite și nu mai izolează aceeași relație de consum succesiv.
Utilitățile totale pentru Q = 0, 1, 2, 3 sunt 0, 18, 31, 39. Calculează utilitățile marginale.
Soluție: 18, 13 și 8. Verificarea este 18 + 13 + 8 = 39. Totalul crește, iar sporurile sunt descrescătoare.
UT scade de la 52 la 49 când Q crește de la 5 la 6. Ce poți afirma?
Soluție: marginalul ultimei unități este −3, iar totalul rămâne pozitiv, egal cu 49. Consumul suplimentar reduce satisfacția în model.
UT crește de la 20 la 38, iar Q de la 2 la 5. Calculează raportul variațiilor.
Soluție: ΔUT = 18 și ΔQ = 3, deci ΔUT/ΔQ = 6. Fără alte date, nu cunoaștem marginalul individual al fiecărei unități din interval.
Nu neapărat. Dacă marginalul rămâne pozitiv, totalul crește, chiar dacă mai lent.
Nu în mod automat. Modelul convențional nu oferă singur o scară interpersonală comună.
Completează tabele din subiecte BAC, urmărind înțelegerea relațiilor. Un profesor de economie poate verifica diferențele și interpretarea semnelor.
Utilitatea economică este menționată în programa oficială de economie. Verifică documentele sesiunii tale pentru cerințele aplicabile.
Primary supporting reference for the linked concept
Primary supporting reference for the linked concept (openstax.org)Official curriculum scope reference
Official curriculum scope reference (www.edu.ro)Folosim cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența ta pe Hola25. Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea platformei. Poți personaliza setările pentru cookie-uri de analiză și marketing.
Politica de cookies | Politica de confidențialitatePregătește economia pentru BAC în 50 de lecții: consumator, producție, piețe și bani. Aplică formulele prin probleme rezolvate, grile și fișe de studiu.

Învață cursul de schimb pentru BAC: conversii, apreciere, depreciere și cotații reciproce. Rezolvă exerciții și verifică unitățile înainte de calcul.