Economie BAC: parcurs cu 50 de lecții
Pregătește economia pentru BAC în 50 de lecții: consumator, producție, piețe și bani. Aplică formulele prin probleme rezolvate, grile și fișe de studiu.
Înapoi la blog

21 octombrie 2026
6 min citire
Legea utilității marginale descrescătoare la BAC arată că, în condițiile modelului, unitățile succesive ale aceluiași bun aduc sporuri de satisfacție tot mai mici. Ideea nu spune că utilitatea totală scade imediat și nici că fiecare bun devine inutil după un număr universal de unități.
Lecția urmărește condițiile legii, semnele utilității marginale și citirea unor situații originale. Calculele sunt convenționale, fără pretenția de a măsura exact satisfacția reală a unei persoane.
Utilitatea marginală este satisfacția suplimentară asociată unei unități suplimentare consumate. În formula cu variații, Umg = ΔUT/ΔQ. Pentru unități succesive, ΔQ = 1, iar marginalul este diferența dintre două utilități totale consecutive.
Caracterul descrescător înseamnă că sporul adus de următoarea unitate este mai mic decât sporul adus de cea precedentă. De exemplu, seria 20, 15, 10, 5 este descrescătoare, deși toate valorile sunt pozitive.
În aceste condiții, totalul crește cu 20, apoi cu încă 15, apoi cu 10 și cu 5. Ajunge la 50, pornind convențional de la zero. Nu există contradicție între creșterea totalului și scăderea sporului marginal.
Modelul presupune același consumator, un bun omogen, unități comparabile, un interval relevant de consum și celelalte condiții considerate constante. Aceste precizări permit izolarea efectului cantității deja consumate.
Dacă prima porție este foarte mică, a doua mult mai mare, iar a treia are o calitate diferită, nu compari automat unități identice. Dacă se modifică puternic nevoia între două momente, diferența observată nu provine numai din succesiunea consumului.
Abordarea marginală și condițiile alegerii sunt explicate în capitolul OpenStax despre consum. Aici folosim seria numerică drept model didactic, fără a pretinde că descrie toate preferințele sau toate bunurile reale.
| Situație a utilității marginale | Evoluția totalului | Interpretare |
|---|---|---|
| Pozitivă și descrescătoare | Crește cu sporuri tot mai mici | Fiecare unitate încă adaugă satisfacție |
| Egală cu zero | Nu se modifică la acel pas | Unitatea suplimentară nu adaugă satisfacție |
| Negativă | Scade la acel pas | Unitatea suplimentară reduce satisfacția |
Tabelul separă semnul de tendință. „Descrescător” compară două valori marginale; „negativ” compară o valoare cu zero. O serie poate fi descrescătoare fără să fi ajuns încă la valori negative.
Dacă marginalul trece de la −2 la −5, el scade în continuare, iar totalul pierde mai mult la ultimul pas. Dacă trece de la −5 la −2, marginalul crește, dar rămâne negativ, deci totalul încă scade.
Pentru un bun X, se dau utilitățile marginale ale primelor șase unități: 24, 18, 12, 6, 0 și −4. Presupunem UT₀ = 0.
| Q | Umg | UT calculată |
|---|---|---|
| 1 | 24 | 24 |
| 2 | 18 | 42 |
| 3 | 12 | 54 |
| 4 | 6 | 60 |
| 5 | 0 | 60 |
| 6 | −4 | 56 |
Seria marginală respectă tendința descrescătoare indicată. Totalul crește până la patru unități, rămâne la același nivel pentru a cincea și scade la a șasea.
Valoarea maximă a totalului este 60, atinsă la Q = 4 și Q = 5 în tabelul discret. A cincea unitate nu mărește satisfacția, iar a șasea o reduce. Totalul nu devine negativ doar pentru că ultimul marginal este negativ.
Dacă cerința întreabă când apare sațietatea în convenția modelului, pasul cu Umg = 0 este reperul relevant. Dacă întreabă cantitățile care maximizează totalul din tabel, menționezi ambele valori cu UT = 60. Citești exact întrebarea înainte de a selecta numărul.
Tabelul de mai sus urmărește un singur bun și nu include prețul sau celelalte utilizări ale bugetului. Într-o alegere cu mai multe bunuri, consumatorul trebuie să compare și ce satisfacție suplimentară poate obține din altă utilizare a banilor.
O unitate cu utilitate marginală pozitivă nu este automat cumpărată dacă prețul ei consumă resurse care ar aduce o satisfacție mai mare în altă parte. De aceea, legea utilității marginale descrescătoare și echilibrul consumatorului sunt legate, dar nu sunt aceeași problemă.
Nici condiția „consumă până la zero” nu trebuie transformată într-o recomandare generală. Ea ignoră costurile și alternativele atunci când acestea sunt relevante. Lecția descrie un model economic, nu un program personal de consum.
Considerăm o altă serie marginală: 8, 13, 9, 4. De la prima la a doua unitate, sporul crește. Prin urmare, seria nu este descrescătoare pe întregul interval, chiar dacă ultimele două schimbări sunt scăderi.
Nu „reparăm” datele schimbând 13 în 7 pentru a obține rezultatul așteptat. Raportăm ce arată seria și verificăm dacă enunțul oferă condițiile pentru aplicarea legii. Pot exista complementarități sau alte particularități, însă nu inventăm explicația exactă fără informații.
Într-un exercițiu care cere numai verificarea numerică, răspunsul suficient este că între primele două unități marginalul crește de la 8 la 13. Această observație infirmă caracterul descrescător al întregii serii date.
„Dacă utilitatea marginală scade de la 11 la 7, utilitatea totală trebuie să scadă.”
Soluție: fals. Ultima unitate încă adaugă 7 unități convenționale de satisfacție. Totalul crește, dar cu un spor mai mic decât la pasul precedent.
Marginalele sunt 17, 12, 7 și 2, iar UT₀ = 0. Determină totalul după patru unități și spune dacă s-a atins un pas cu utilitate marginală zero.
Soluție: UT₄ = 17 + 12 + 7 + 2 = 38. Nu apare un marginal zero în datele oferite. Nu putem afirma din aceste patru valori care va fi exact următoarea valoare, dacă nu este dată o regulă.
Marginalele sunt 15, 10, 10 și 3. Este seria strict descrescătoare?
Soluție: nu, deoarece două valori consecutive sunt egale cu 10. Ea este nedescrescătoare? Nu: există scăderi. Descrierea precisă este „necreșcătoare”, adică nu crește la niciun pas. Terminologia cerută în enunț contează.
Două cantități sunt comparate la distanță mare de timp, cu nevoi diferite și calități diferite ale bunului. Putem atribui diferența numai consumului succesiv?
Soluție: nu. S-au modificat mai multe condiții, astfel încât relația izolată de model nu este demonstrată prin simpla comparație.
Nu. Valorile 12, 8 și 4 sunt pozitive și descrescătoare.
Nu. Numărul depinde de model, bun, persoană și condiții; nu se inventează dintr-o regulă generală.
Urmărește separat totalul și marginalul în subiecte BAC, prin învățare cu înțelegere. Un profesor de economie poate verifica interpretarea tabelelor.
Lecția dezvoltă utilitatea economică și comportamentul consumatorului din programa oficială de economie. Verifică documentele sesiunii tale.
Primary supporting reference for the linked concept
Primary supporting reference for the linked concept (openstax.org)Official curriculum scope reference
Official curriculum scope reference (www.edu.ro)Folosim cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența ta pe Hola25. Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea platformei. Poți personaliza setările pentru cookie-uri de analiză și marketing.
Politica de cookies | Politica de confidențialitatePregătește economia pentru BAC în 50 de lecții: consumator, producție, piețe și bani. Aplică formulele prin probleme rezolvate, grile și fișe de studiu.
Învață cursul de schimb pentru BAC: conversii, apreciere, depreciere și cotații reciproce. Rezolvă exerciții și verifică unitățile înainte de calcul.