Alexandru Lăpușneanul: rezumat, personaje, plan de eseu
de Costache Negruzzi · nuvelă istorică · 1840
Pe scurt
„Alexandru Lăpușneanul” este o nuvelă istorică de Costache Negruzzi, publicată în 1840 în primul număr al revistei „Dacia literară”. Întors pe tronul Moldovei cu oaste turcească, Lăpușneanul se răzbună pe boierii care l-au trădat și îi ucide la un ospăț, apoi moare otrăvit, după ce este călugărit pe patul de boală. Nuvela urmărește lupta pentru putere și chipul unui domn ajuns tiran.
Text verificat la 11 noiembrie 2026
Rezumat pe scurt
Alexandru Lăpușneanul se întoarce în Moldova cu oaste turcească, hotărât să-și reia tronul pierdut prin trădarea boierilor. Lângă Tecuci, patru boieri trimiși de domnul Tomșa îi cer să se întoarcă din drum. El refuză și îl păstrează pe lângă sine pe vornicul Moțoc. Ajuns domn, arde cetățile, ia averile boierilor și îi ucide pe rând. Doamna Ruxanda îl roagă să oprească vărsarea de sânge, iar el îi făgăduiește un „leac de frică”.
A doua zi își cere iertare în biserică și îi poftește pe boieri la masă. La ospăț, 47 dintre ei sunt uciși, Moțoc este dat mulțimii răsculate, iar capetele celor morți sunt clădite în piramidă și arătate doamnei. Spancioc și Stroici scapă peste Nistru. După patru ani, bolnav în cetatea Hotinului, Lăpușneanul este călugărit în timpul unui leșin. Trezit, își amenință soția și fiul. La îndemnul celor doi boieri întorși, Ruxanda îi pune otravă în apă, iar domnul moare în chinuri.
Rezumat pe capitole
Capitolul I
Mottoul anunță hotărârea lui Lăpușneanul de a domni chiar împotriva voinței boierilor. După ce Ștefan Tomșa l-a ucis pe Despot-vodă și a luat domnia, fostul domn intră în Moldova cu oaste turcească, alături de vornicul Bogdan. Aproape de Tecuci vin la cortul lui vornicul Moțoc, postelnicul Veveriță, spătarul Spancioc și Stroici, care îi spun că țara nu îl vrea. Lăpușneanul le răspunde că merge mai departe și că va plăti oastea din averile lor. Moțoc rămâne în urmă, îngenunchează și îi cere să lase oștile străine. Domnul îi ghicește planul și îi amintește trădarea, dar îi făgăduiește că îl cruță, fiindcă are nevoie de el.
Capitolul II
Mottoul reia avertismentul unei văduve, care o face răspunzătoare pe doamnă de faptele soțului ei. Tomșa fuge în Țara Românească, iar Lăpușneanul ia tronul fără luptă. Arde cetățile Moldovei, în afară de Hotin, le ia boierilor averile și îi ucide pentru cea mai mică vină, lăsându-le capetele în poarta curții. Naratorul povestește trecutul Ruxandei, fiica lui Petru Rareș, măritată cu Lăpușneanul fără să fie întrebată. Doamna îngenunchează în fața soțului și îl roagă să înceteze omorurile. El duce mâna la pumnal, apoi se stăpânește. Îi promite că peste două zile nu va mai vedea capete tăiate, îi făgăduiește un leac împotriva fricii și cere un ospăț pentru boieri.
Capitolul III
Mottoul este strigătul mulțimii care cere moartea vornicului. Într-o zi de sărbătoare, la mitropolie, Lăpușneanul le cere iertare boierilor și îi poftește la masă. Spancioc și Stroici nu îl cred și nu vin. La ospăț, după ce Veveriță închină pentru domn, slujitorii înarmați îi ucid pe cei 47 de boieri, în timp ce domnul privește râzând, cu Moțoc alături. Slugile scăpate ridică orașul, iar gloata adunată la poartă ajunge să ceară capul lui Moțoc. Lăpușneanul îl dă oamenilor, care îl sfâșie. Apoi clădește capetele într-o piramidă și i-o arată Ruxandei, care leșină. Spancioc și Stroici trec Nistrul și îi trimit vorbă că se vor revedea înainte de moartea lui.
Capitolul IV
Mottoul este amenințarea domnului trezit călugăr, care făgăduiește răzbunare dacă se însănătoșește. După patru ani în care nu mai ucide boieri, dar schingiuiește, Lăpușneanul se mută la Hotin, ca să-i supravegheze pe Spancioc și pe Stroici, aflați la Camenița. Se îmbolnăvește, îl lasă moștenitor pe fiul său, Bogdan, și cere să fie călugărit dacă va fi aproape de moarte. Cât este leșinat, mitropolitul Teofan și episcopii îl călugăresc cu numele Paisie. Trezit, îi amenință cu moartea pe toți, chiar pe soție și pe fiu. Spancioc îi dă Ruxandei otravă, iar ea o pune în apă. Cei doi boieri îl silesc să bea și restul și îl privesc murind.
Personaje
Caracterizarea lui Alexandru Lăpușneanul
Alexandru Lăpușneanul este protagonistul nuvelei, domnul Moldovei întors pe tron cu ajutor turcesc. Este un personaj romantic, excepțional, construit în antiteză cu doamna Ruxanda. Îl definesc voința de putere, cruzimea și prefăcătoria, dar și buna cunoaștere a oamenilor. În biserică joacă rolul celui care se căiește, iar la ospăț privește râzând uciderea boierilor. Pe Moțoc îl cruță cât îi este de folos, apoi îl dă mulțimii. Nu se schimbă până la capăt: călugărit, amenință și pe patul de moarte.
Doamna Ruxanda
Doamna Ruxanda este soția lui Lăpușneanul și fiica lui Petru Rareș. Blândă, evlavioasă și supusă, reprezintă opusul soțului ei. A fost măritată cu el fără să fie întrebată, după ce i-au murit părinții, iar un frate i-a fost ucis. Mișcată de plânsul văduvelor, îndrăznește să-i ceară domnului să oprească omorurile. La vederea piramidei de capete leșină. În final, îngrozită pentru viața fiului ei și împinsă de boieri, îi dă soțului paharul cu otravă și pleacă plângând.
Vornicul Moțoc
Vornicul Moțoc este boierul intrigant care trece de partea oricărui domn aflat la putere. L-a trădat pe Lăpușneanul în prima domnie, apoi vine în fața lui ca trimis al lui Tomșa. Viclean și slugarnic, îngenunchează ca să-i câștige iertarea și ajunge din nou sfetnic, apăsând poporul cu dări. La ospăț râde silit lângă domn, tremurând de frică. Când mulțimea îi cere capul, se roagă, plânge și cere să se tragă cu tunurile în oameni. Este un personaj plat, tipul boierului trădător și laș.
Spancioc și Stroici
Spancioc și Stroici sunt cei doi boieri tineri din solia de lângă Tecuci. Domnul însuși recunoaște că Spancioc își iubește țara și că Stroici nu cunoaște încă oamenii. Îi vorbesc deschis despre primejdia oștilor străine. Singurii care nu cred în căința din biserică, lipsesc de la ospăț și trec Nistrul. Stau patru ani la Camenița, fără să cheme oști străine. Se întorc la Hotin, o conving pe doamnă să-l otrăvească pe domn și îl privesc murind, cum făgăduiseră.
Mulțimea
Mulțimea este un personaj colectiv, prezent în capitolul al treilea. Adunați la poarta curții după măcel, oamenii din oraș nu știu la început ce să ceară. Strigă pe rând despre dări și sărăcie, până când toate glasurile se unesc împotriva lui Moțoc. După ce îl primesc și îl ucid, îl aclamă pe domn și se împrăștie. Scena arată o gloată ușor de condus și priceperea lui Lăpușneanul de a-i abate furia spre altcineva.
Tema și viziunea despre lume
Tema nuvelei este lupta pentru putere în Moldova secolului al XVI-lea, urmărită prin a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanul și prin urmările ei asupra boierilor și a poporului. Două scene o susțin. În întâlnirea de lângă Tecuci, Lăpușneanul respinge solia boierilor și își arată hotărârea de a domni cu orice preț. La ospățul din capitolul al treilea își duce planul la capăt: îi ucide pe boieri și potolește mulțimea dându-i-l pe Moțoc.
Viziunea despre lume este romantică. Personajele sunt construite în antiteză, domnul crud față de doamna blândă, iar trecutul național devine izvor de inspirație, cum cerea programul „Daciei literare”. Istoria apare ca un șir de violențe în care tirania se întoarce împotriva tiranului: cel care a ucis fără milă moare părăsit, sub ochii dușmanilor săi.
Elemente de structură
- Titlul
- Titlul este numele protagonistului și arată că nuvela urmărește un personaj excepțional, nu doar o epocă.
- Incipitul
- Nuvela începe direct, cu un rezumat al împrejurărilor istorice și cu intrarea lui Lăpușneanul în Moldova, în fruntea oștii turcești.
- Finalul
- Ultimele rânduri au ton de cronică: naratorul îi judecă domnia și amintește mormântul și portretul de la mănăstirea Slatina.
- Conflictul
- Conflictul principal este politic, între domn și boierii trădători; cel secundar, dintre Lăpușneanul și Moțoc, se încheie în capitolul al treilea.
- Perspectiva narativă
- Narațiunea este la persoana a III-a, cu narator omniscient, în general obiectiv, care își trădează uneori atitudinea prin epitete.
- Timp și spațiu
- Acțiunea se petrece în Moldova, în a doua domnie a lui Lăpușneanul: lângă Tecuci, la curtea domnească și, după patru ani, la Hotin.
- Construcția subiectului
- Cele patru capitole, fiecare cu un motto, se succed cronologic și corespund momentelor subiectului, ca actele unei drame.
Plan de eseu
Cerința tipică: Particularitățile de construcție ale unei nuvele istorice studiate.
Încadrarea
Numește autorul, anul 1840 și revista „Dacia literară”. Arată că textul este nuvelă istorică romantică prin două trăsături: subiectul luat din trecutul Moldovei, cu punct de plecare în cronica lui Grigore Ureche, și personajul excepțional, construit în antiteză cu doamna Ruxanda.
Tema, prin două scene
Formulează tema: lupta pentru putere și chipul domnului tiran. Comentează scena soliei de lângă Tecuci, în care Lăpușneanul refuză să se întoarcă și îl păstrează pe Moțoc, apoi scena ospățului, cu uciderea celor 47 de boieri și predarea vornicului către mulțime.
Două elemente de structură
Analizează conflictul, cel politic dintre domn și boieri și cel dintre Lăpușneanul și Moțoc, arătând cum se rezolvă fiecare. Apoi discută construcția subiectului: patru capitole cu motto, care cuprind pe rând expozițiunea și intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant și deznodământul.
Concluzia
Reia ideea că nuvela ilustrează romantismul prin tema istorică, prin antiteză și prin personajul excepțional. Leagă sfârșitul lui Lăpușneanul de felul în care autorul vede tirania, ca putere care îl pierde pe cel ce o exercită. Încheie scurt, fără idei noi.
Este un plan, nu un eseu gata scris. La BAC primești punctaj și pentru redactarea ta.
Fișă de recapitulare
O pagină A4 cu fișa operei, rezumatul pe scurt, personajele și planul de eseu.
Alexandru Lăpușneanul · Costache Negruzzi
Fișa operei
- Autor
- Costache Negruzzi
- Apariție
- 1840, în primul număr al revistei „Dacia literară”
- Gen și specie
- gen epic, nuvelă istorică
- Curent literar
- romantism, în perioada pașoptistă
- Structură
- patru capitole numerotate, fiecare cu un motto
- Personaje principale
- Alexandru Lăpușneanul, doamna Ruxanda, vornicul Moțoc
- Perspectiva narativă
- narator omniscient, relatare la persoana a III-a
- Timpul acțiunii
- a doua domnie a lui Lăpușneanul, în secolul al XVI-lea
- Locul acțiunii
- Moldova: lângă Tecuci, la curtea domnească, în cetatea Hotinului
Rezumat pe scurt
Alexandru Lăpușneanul se întoarce în Moldova cu oaste turcească, hotărât să-și reia tronul pierdut prin trădarea boierilor. Lângă Tecuci, patru boieri trimiși de domnul Tomșa îi cer să se întoarcă din drum. El refuză și îl păstrează pe lângă sine pe vornicul Moțoc. Ajuns domn, arde cetățile, ia averile boierilor și îi ucide pe rând. Doamna Ruxanda îl roagă să oprească vărsarea de sânge, iar el îi făgăduiește un „leac de frică”.
A doua zi își cere iertare în biserică și îi poftește pe boieri la masă. La ospăț, 47 dintre ei sunt uciși, Moțoc este dat mulțimii răsculate, iar capetele celor morți sunt clădite în piramidă și arătate doamnei. Spancioc și Stroici scapă peste Nistru. După patru ani, bolnav în cetatea Hotinului, Lăpușneanul este călugărit în timpul unui leșin. Trezit, își amenință soția și fiul. La îndemnul celor doi boieri întorși, Ruxanda îi pune otravă în apă, iar domnul moare în chinuri.
Personaje
- Alexandru Lăpușneanul. Alexandru Lăpușneanul este protagonistul nuvelei, domnul Moldovei întors pe tron cu ajutor turcesc.
- Doamna Ruxanda. Doamna Ruxanda este soția lui Lăpușneanul și fiica lui Petru Rareș.
- Vornicul Moțoc. Vornicul Moțoc este boierul intrigant care trece de partea oricărui domn aflat la putere.
- Mulțimea. Mulțimea este un personaj colectiv, prezent în capitolul al treilea.
- Alte personaje: Spancioc și Stroici
Plan de eseu
Cerința tipică: Particularitățile de construcție ale unei nuvele istorice studiate.
- Încadrarea. Numește autorul, anul 1840 și revista „Dacia literară”. Arată că textul este nuvelă istorică romantică prin două trăsături: subiectul luat din trecutul Moldovei, cu punct de plecare în cronica lui Grigore Ureche, și personajul excepțional, construit în antiteză cu doamna Ruxanda.
- Tema, prin două scene. Formulează tema: lupta pentru putere și chipul domnului tiran. Comentează scena soliei de lângă Tecuci, în care Lăpușneanul refuză să se întoarcă și îl păstrează pe Moțoc, apoi scena ospățului, cu uciderea celor 47 de boieri și predarea vornicului către mulțime.
- Două elemente de structură. Analizează conflictul, cel politic dintre domn și boieri și cel dintre Lăpușneanul și Moțoc, arătând cum se rezolvă fiecare. Apoi discută construcția subiectului: patru capitole cu motto, care cuprind pe rând expozițiunea și intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant și deznodământul.
- Concluzia. Reia ideea că nuvela ilustrează romantismul prin tema istorică, prin antiteză și prin personajul excepțional. Leagă sfârșitul lui Lăpușneanul de felul în care autorul vede tirania, ca putere care îl pierde pe cel ce o exercită. Încheie scurt, fără idei noi.
hola25.com/opere-bac
Întrebări frecvente despre „Alexandru Lăpușneanul”
Câte capitole are „Alexandru Lăpușneanul”?
Nuvela are patru capitole, numerotate cu cifre romane. Fiecare începe cu un motto, o replică din capitolul respectiv, care îi rezumă conflictul.
Ce specie literară este „Alexandru Lăpușneanul”?
Este o nuvelă istorică de factură romantică: are un singur fir narativ, un conflict concentrat și un subiect inspirat din trecutul Moldovei, cu personaje puse în antiteză.
Care este tema nuvelei „Alexandru Lăpușneanul”?
Nuvela are ca temă lupta pentru domnie dintre un domn autoritar și boierii care l-au trădat. Urmărește răzbunarea lui Lăpușneanul și sfârșitul pe care i-l aduce propria cruzime.
Cine sunt personajele principale din „Alexandru Lăpușneanul”?
Protagonistul este domnul Alexandru Lăpușneanul. Personaje secundare sunt doamna Ruxanda, vornicul Moțoc și boierii Spancioc și Stroici. Mulțimea răsculată din capitolul al treilea este personaj colectiv.
Cum se termină „Alexandru Lăpușneanul”?
Bolnav la Hotin, Lăpușneanul este călugărit în timpul unui leșin și amenință cu răzbunarea. Ruxanda îi dă apă cu otravă, la îndemnul lui Spancioc și al lui Stroici, iar domnul moare sub privirile lor.
De unde s-a inspirat Costache Negruzzi pentru „Alexandru Lăpușneanul”?
Izvorul indicat de obicei este „Letopisețul Țării Moldovei” de Grigore Ureche, iar pentru scena uciderii lui Moțoc, cronica lui Miron Costin. În notele sale, Negruzzi îl numește doar pe Miron Costin. Faptele sunt prelucrate liber: vornicul Moțoc real a fost decapitat la Liov, în Polonia.
Alte opere pentru BAC
Toate operele pentru BACVrei ajutor la română?
Cauți printre anunțurile de meditații publicate de profesori și contactezi profesorul ales.
Caută meditații la română