Pătrate perfecte: metode de recunoaștere
Alegi între încadrare exactă, filtre și descompunere în factori primi. Completezi un produs până la un pătrat și numeri pătratele din intervale.
Înapoi la blog

21 noiembrie 2026
6 min citire
Într-un pătrat magic de trei pe trei, fiecare rând, fiecare coloană și fiecare dintre cele două diagonale principale au aceeași sumă. Dacă folosești numerele de la unu la nouă, fiecare exact o dată, suma comună este cincisprezece, centrul este cinci, iar pozițiile opuse față de centru însumează zece.
Aceste proprietăți restrâng căutarea, dar nu înlocuiesc verificarea întregii grile. O așezare poate avea rândurile corecte și diagonalele greșite. Trebuie controlate toate cele opt linii cerute, precum și folosirea fiecărui număr o singură dată.
Numerele de la unu la nouă însumează patruzeci și cinci. Cele trei rânduri împart toate numerele în trei grupe fără suprapunere. Dacă fiecare rând are aceeași sumă, aceasta este patruzeci și cinci împărțit la trei, adică cincisprezece.
Nu împărți totalul la opt, deși verifici opt linii. Rândurile, coloanele și diagonalele se suprapun: același număr apare în mai multe dintre ele. Cele trei rânduri sunt suficiente pentru calculul sumei comune tocmai fiindcă fiecare celulă intră o singură dată.
Dacă ai nouă numere cu alt total, aceeași împărțire oferă o condiție necesară pentru suma magică. Nu garantează însă că există o așezare care respectă simultan toate liniile. Existența trebuie justificată printr-o construcție sau printr-un argument suplimentar.
Privește cele patru linii care trec prin centru: rândul din mijloc, coloana din mijloc și cele două diagonale. Suma lor este de patru ori cincisprezece, deci șaizeci.
În această adunare, fiecare număr din exterior apare o dată, iar cel din centru apare de patru ori. Totalul tuturor celor nouă numere este patruzeci și cinci și include deja centrul o dată. Diferența până la șaizeci reprezintă trei apariții suplimentare ale centrului.
Prin urmare, de trei ori centrul este cincisprezece, deci centrul este cinci. Nu alegem această cifră pentru că „arată bine” sau doar fiindcă este mijlocul listei. Argumentul folosește exact liniile cerute de definiție.
Introducerea NRICH în pătratele magice descrie suma comună și perechile opuse. Aici justificăm aceste proprietăți pentru modelul precis cu numerele de la unu la nouă.
Fiecare linie care trece prin centru conține cinci și două numere aflate de o parte și de alta. Pentru a ajunge la cincisprezece, cele două numere trebuie să însumeze zece.
Perechile sunt unu cu nouă, doi cu opt, trei cu șapte și patru cu șase. Dacă ai pus opt într-un colț, colțul diagonal opus trebuie să conțină doi. Dacă ai pus unu la mijlocul laturii de sus, mijlocul laturii de jos trebuie să conțină nouă.
Această regulă îți oferă completări obligatorii, nu alegeri libere. Totuși, așezarea tuturor perechilor opuse nu este suficientă: grila cu rândurile unu, doi, trei; patru, cinci, șase; șapte, opt, nouă are perechile opuse corecte, dar primul rând însumează doar șase.
Pune opt în colțul din stânga sus și șase în colțul din dreapta sus. Centrul este cinci. Rândul de sus trebuie să aibă cincisprezece, deci în mijlocul său intră unu.
Poziția opusă lui opt primește doi, iar poziția opusă lui șase primește patru. Poziția opusă lui unu primește nouă. Au rămas doar trei și șapte pentru mijloacele laterale.
Coloana din stânga conține opt și patru, deci îi lipsește trei. Coloana din dreapta conține șase și doi, deci îi lipsește șapte. Obții:
| Coloana 1 | Coloana 2 | Coloana 3 |
|---|---|---|
| 8 | 1 | 6 |
| 3 | 5 | 7 |
| 4 | 9 | 2 |
Verifică rândurile: opt plus unu plus șase, trei plus cinci plus șapte, patru plus nouă plus doi. Toate dau cincisprezece. Coloanele și diagonalele dau aceeași valoare, iar cele nouă cifre sunt distincte.
Pentru organizarea acestor deducții, folosește metoda de lucru la matematică: notează ce linie impune fiecare completare. Astfel poți relua raționamentul fără să copiezi direct grila finală.
Consideră o altă grilă: primul rând este unu, cinci, nouă; al doilea șase, șapte, doi; al treilea opt, trei, patru. Fiecare rând și fiecare coloană însumează cincisprezece.
Totuși, diagonala de la stânga sus la dreapta jos are unu plus șapte plus patru, adică doisprezece. Cealaltă are nouă plus șapte plus opt, adică douăzeci și patru. Grila nu este magică în sensul definiției folosite aici.
Acest contraexemplu arată că verificarea unei părți dintre condiții nu le înlocuiește pe toate. Faptul că centrul este șapte, nu cinci, era deja un semn că proprietățile pătratului magic complet nu sunt îndeplinite.
Da. O rotire cu un sfert de tură transformă rândurile în coloane și schimbă poziția diagonalelor, fără să modifice sumele. O reflectare stânga–dreapta păstrează același set de condiții.
Poți obține variante vizuale ale aceleiași construcții prin rotiri și reflectări. Nu este nevoie să le rezolvi de la zero. Totuși, mutarea arbitrară a două numere nu este, în general, permisă: liniile care le conțin se pot modifica diferit.
De exemplu, dacă schimbi opt și unu în primul rând al grilei corecte, suma acelui rând rămâne cincisprezece. Dar coloanele afectate nu mai au aceeași sumă. Conservarea unei linii nu dovedește conservarea întregului pătrat.
Dacă adaugi doi fiecărei celule, fiecare linie cu trei celule primește în total șase. Noua sumă magică este douăzeci și unu. Numerele folosite sunt acum de la trei la unsprezece, iar centrul devine șapte.
Noua grilă este tot un pătrat magic, dar nu mai folosește exact numerele de la unu la nouă. Cerința numerică inițială s-a schimbat. Nu raporta construcția transformată ca soluție a unei probleme care interzice numerele zece și unsprezece.
Dacă înmulțești fiecare număr cu trei, fiecare sumă se înmulțește cu trei și devine patruzeci și cinci. Aceste transformări sunt discutate în materialul NRICH despre proprietățile pătratelor magice. Ele se justifică prin distribuirea adunării sau înmulțirii pe toate cele trei celule ale fiecărei linii.
Pentru a controla asemenea modificări, poți revedea ordinea operațiilor și parantezele. Transformarea trebuie aplicată fiecărei celule, nu numai sumei scrise lângă desen.
Precizează numerele permise, dacă repetarea este admisă și ce linii trebuie să aibă aceeași sumă. Fără regula distinctivității, grila cu cinci în fiecare celulă ar avea toate sumele cincisprezece, dar nu ar fi soluția problemei cu numerele unu până la nouă fiecare o dată.
La o grilă parțial completată, verifică întâi dacă datele fixe se contrazic. Dacă sunt deja impuse două numere egale într-un model fără repetare, nu există soluție. Dacă un rând complet are alt total decât cel obligatoriu, nici completarea restului nu îl poate repara.
Răspunsuri: șapte; unu; douăzeci și șapte; nu, trebuie verificate și coloanele, și cele două diagonale, împreună cu restricțiile asupra numerelor.
Dacă o grilă pare imposibil de completat, un profesor de matematică poate verifica ordinea deducțiilor tale. Caută mai întâi completările forțate de date, apoi alege ce cazuri mai trebuie încercate.
Alegi între încadrare exactă, filtre și descompunere în factori primi. Completezi un produs până la un pătrat și numeri pătratele din intervale.
Scrii fiecare număr prin zeci și unități. Deduci condiții pentru cifre, verifici unicitatea și tratezi separat zerourile inițiale.