Moromeții: rezumat, personaje, plan de eseu
de Marin Preda · roman realist postbelic · 1955
Pe scurt
„Moromeții” este un roman realist postbelic de Marin Preda, apărut în două volume, în 1955 și 1967. Volumul I urmărește o vară din viața lui Ilie Moromete, țăran din Siliștea-Gumești: datoriile cresc, fiii cei mari fug la București, iar tatăl este silit să vândă pământ. Tema este destrămarea familiei și a satului tradițional, sub apăsarea timpului și a istoriei.
Text verificat la 11 noiembrie 2026
Rezumat pe scurt
Ilie Moromete, țăran cu pământ din Siliștea-Gumești, are șase copii din două căsătorii și datorii la bancă și la stat. Ca să plătească o parte din impozit, taie și vinde salcâmul din grădină, apoi îl lasă pe Achim să plece cu oile la București, de unde băiatul ar trebui să trimită bani. Fiii cei mari, Paraschiv, Nilă și Achim, ațâțați de mătușa lor Guica, pun însă la cale să fugă de acasă cu oile și cu caii. Niculae, mezinul, vrea să meargă la școală și ia premiul întâi.
După seceriș, Achim nu trimite niciun ban, iar Moromete află de planul băieților. Îi bate pe Paraschiv și pe Nilă, care fug apoi cu caii și cu lucruri din lada de zestre a fetelor. Moromete vinde pământ vecinului Tudor Bălosu, își plătește datoriile și taxele de școală ale lui Niculae, dar rămâne schimbat și retras. În volumul al II-lea, familia se risipește de tot, satul trece prin colectivizare, iar Moromete moare bătrân, fără să renunțe la felul lui de a vedea lumea.
Rezumat pe părți
Volumul I, partea întâi
Totul se petrece de sâmbătă seara până duminică noaptea. Moromeții se întorc de la câmp, iar la cină așezarea în jurul mesei arată o familie împărțită: fiii cei mari stau spre ușă, Catrina și copiii ei lângă vatră, Ilie pe prag, deasupra tuturor. Achim cere să plece cu oile la București. Duminică în zori, Moromete și Nilă taie salcâmul din grădină, vândut vecinului Tudor Bălosu. Urmează discuțiile politice din poiana fierăriei lui Iocan, venirea agentului Jupuitu după fonciire, căruia Moromete îi plătește doar o parte, apoi hora și călușul. Noaptea, Polina, fata lui Bălosu, fuge cu Birică, un flăcău sărac.
Volumul I, partea a doua
Ține două săptămâni și începe cu plecarea lui Achim cu oile la București. Jandarmii îl caută acasă pentru bătaia dată unui paznic de moșie, dar Moromete le spune că băiatul e plecat. Ca să plătească o parte din fonciire, se împrumută de la primarul Aristide. Tudor Bălosu refuză să-i primească pe Polina și pe Birică. Țugurlan se apropie de Moromete, care îi dă grâu. Îndemnați de Guica, Paraschiv și Nilă pornesc cu caii spre București, dar se întorc din drum. La serbarea școlară, Niculae ia premiul întâi, dar îl apucă frigurile pe scenă, iar tatăl, tulburat, îl duce acasă.
Volumul I, partea a treia
Acoperă restul verii, începând cu secerișul. Cearta pentru partea Polinei din grâu duce la o bătaie între Birică și Victor Bălosu și, mai târziu, la incendierea casei părintești de către Polina. La moară, Țugurlan îl bate pe fiul primarului, îl înfruntă pe șeful de post și este închis. Achim nu trimite niciun ban, iar Scămosu îi spune lui Moromete că băiatul nu se mai întoarce. Moromete îi bate cu parul pe Paraschiv și pe Nilă, care fug cu caii, cu bani și covoare din lada fetelor. Tatăl vinde pământ lui Bălosu și plătește datoriile. Trei ani mai târziu începe războiul.
Volumul al II-lea: familia după fuga fiilor
Primul fir al volumului urmărește familia în anii de după fugă. Moromete se apucă de negoț, îi merge bine și îl retrage pe Niculae de la școală. Cumpără înapoi pământul vândut și merge la București să-și aducă fiii acasă, dar Paraschiv, Nilă și Achim îl refuză. Aflând de vizită, Catrina îl părăsește și se mută la Alboaica, fata ei din prima căsătorie. Nilă moare în război. Niculae intră în partidul comunist și devine activist.
Volumul al II-lea: satul sub noul regim
Al doilea fir arată satul după război, sub regimul comunist. Niculae se întoarce ca activist, să supravegheze secerișul și predarea cotelor, iar discuțiile cu tatăl opun două feluri de a înțelege lumea. În tulburările iscate de strângerea cotelor, un sătean se îneacă, iar Niculae este destituit; mai târziu ajunge inginer horticol și se căsătorește cu Mărioara, fiica lui Adam Fântână. Moromete trăiește o iubire târzie cu Fica, sora primei soții, apoi se stinge încet. În final, Niculae se împacă în vis cu tatăl său.
Personaje
Caracterizarea lui Ilie Moromete
Țăran mijlocaș din Siliștea-Gumești, tată a șase copii din două căsătorii, Ilie Moromete vrea să-și păstreze pământul întreg pentru urmași. Este inteligent, ironic și disimulat și prețuiește vorba și contemplarea mai mult decât câștigul. În poiana lui Iocan citește ziarul cu glas tare și ceilalți îl ascultă; când vine agentul după fonciire, se preface că nu-l vede, strigă după cei din casă și plătește doar o parte. După fuga fiilor se schimbă: devine tăcut, retras, lipsit de vechea seninătate.
Lecție: Ilie Moromete: caracterizare, ironie și autoritate la BACCatrina Moromete
A doua soție a lui Ilie, mama Titei, a Ilincăi și a lui Niculae și mamă vitregă pentru cei trei fii mari, care o dușmănesc. Duce greul gospodăriei, este credincioasă și își caută liniștea la biserică. Îi poartă pică soțului pentru că amână să treacă pe numele ei casa, promisă după ce el vânduse un pogon din lotul ei. Sprijină dorința lui Niculae de a învăța. În volumul al II-lea îl părăsește pe Moromete, când află că acesta și-a chemat fiii înapoi.
Niculae
Mezinul familiei, pus să păzească oile, își dorește un singur lucru: să meargă la școală. Tatăl îl ia în râs și spune că învățătura nu aduce niciun câștig, dar la serbare, când băiatul ia premiul întâi și este cuprins de friguri pe scenă, Moromete se tulbură. La sfârșitul volumului I, taxele lui de școală sunt plătite. În volumul al II-lea ajunge activist comunist, în dezacord cu tatăl, apoi inginer horticol.
Paraschiv, Nilă și Achim
Fiii lui Ilie din prima căsătorie se simt nedreptățiți de a doua familie a tatălui și îl disprețuiesc pentru că nu știe să facă bani, ca vecinul Bălosu. Paraschiv, cel mai mare, este și cel mai înrăit; Nilă, mai blând, șovăie; Achim pleacă primul, cu oile, și nu mai trimite nimic acasă. Vor să-și facă un rost la București cu oile și caii familiei. După bătaia primită de la tată, Paraschiv și Nilă fug și ei.
Guica și Tudor Bălosu
Maria Moromete, poreclită Guica, sora lui Ilie, nu-i iartă că s-a recăsătorit: ar fi vrut să rămână ea în casa lui și să-i crească băieții. Își varsă ura ațâțându-i pe cei trei nepoți împotriva tatălui. Tudor Bălosu, vecinul înstărit, este opusul lui Moromete: socotește totul în bani, cumpără salcâmul și, la sfârșit, o parte din pământul acestuia. Nu vrea să mai audă de fiica lui, Polina, după ce ea fuge cu un flăcău sărac.
Polina, Birică și Țugurlan
Ei poartă planurile secundare ale romanului. Polina, fata lui Bălosu, fuge cu Birică și își cere apoi cu îndârjire zestrea, până la a da foc casei părintești. Țugurlan, țăran sărac, mereu pornit împotriva celor din poiana lui Iocan, ajunge să-l prețuiască pe Moromete, apoi se ridică împotriva fiului primarului și a șefului de post și este închis. Prin ei, povestea unei familii se lărgește într-o frescă a satului dinaintea războiului.
Tema și viziunea despre lume
Tema este destrămarea familiei țărănești tradiționale, simbolică pentru sfârșitul satului vechi. Scena cinei arată, prin locul fiecăruia la masă, o familie deja ruptă în două tabere. Salcâmul cade duminică dimineața, pe când dinspre cimitir se aud bocete, iar prăbușirea lui anunță sfârșitul ordinii pe care Moromete o credea de neclintit. I se adaugă tema timpului, la început îngăduitor, apoi grăbit, și criza comunicării dintre tată și fii.
Viziunea despre lume pune omul față în față cu istoria. Moromete crede că poate trăi liber, privind lumea cu ironie și amânând necazurile, dar întâmplările verii îi arată că liniștea lui era o iluzie. Satul este privit fără idealizare, iar țăranul apare ca un om care gândește, glumește și își apără demnitatea.
Elemente de structură
- Titlul
- Numele familiei, la plural, arată că eroul cărții este familia întreagă, urmărită în destrămarea ei.
- Incipitul
- Fixează locul și vremea, Câmpia Dunării cu câțiva ani înaintea războiului, și imaginea unui timp care pare răbdător cu oamenii.
- Finalul
- Moromete rămâne tăcut și retras după fuga fiilor, iar peste trei ani izbucnește războiul: timpul nu-i mai așteaptă pe oameni.
- Relația incipit–final
- Cele două imagini opuse ale timpului dau volumului I simetrie și arată că tihna de la început era doar o aparență.
- Conflictul
- Conflictul principal îi opune pe tată și pe fiii cei mari; îl însoțesc neînțelegerile cu Catrina, ura Guicăi și dorința lui Niculae de a învăța.
- Perspectiva narativă
- Naratorul obiectiv povestește la persoana a III-a, dar omnisciența lui este limitată de personaje-reflector: Ilie Moromete în volumul I, Niculae în al II-lea.
- Construcția subiectului
- Volumul I are trei părți și mai multe planuri narative, iar timpul se accelerează: o seară și o zi, două săptămâni, apoi restul verii.
Plan de eseu
Cerința tipică: Tema și viziunea despre lume într-un roman realist postbelic studiat.
Încadrarea
Prezintă romanul: două volume, 1955 și 1967, cu eseul sprijinit pe primul. Numește două trăsături ale realismului postbelic: imaginea verosimilă a satului interbelic, cu scene de viață colectivă (hora, serbarea școlară, secerișul), și naratorul obiectiv, a cărui omnisciență este limitată de personajul-reflector Ilie Moromete.
Tema, prin două scene
Enunță tema: destrămarea familiei țărănești tradiționale, sub apăsarea timpului și a istoriei. Comentează scena cinei, unde așezarea la masă trădează taberele din familie și autoritatea tatălui, apoi tăierea salcâmului, care prevestește prăbușirea ordinii vechi și sfârșitul liniștii lui Moromete.
Două elemente de structură
Analizează relația incipit–final: timpul îngăduitor de la început devine, la sfârșit, grăbit și necruțător. Treci apoi la conflict: tatăl și fiii cei mari, cu tensiunile din jur (Catrina, Guica, Niculae). Arată că amândouă susțin aceeași idee, pierderea echilibrului unei lumi.
Concluzia
Reia ideea centrală: povestea unei familii este și povestea unei lumi care se încheie. Leagă viziunea despre lume de protagonist, a cărui încredere că poate trăi neatins de istorie se dovedește o iluzie. Formulează o opinie scurtă și sprijină-o pe o scenă.
Este un plan, nu un eseu gata scris. La BAC primești punctaj și pentru redactarea ta.
Fișă de recapitulare
O pagină A4 cu fișa operei, rezumatul pe scurt, personajele și planul de eseu.
Moromeții · Marin Preda
Fișa operei
- Autor
- Marin Preda
- Apariție
- volumul I în 1955, volumul al II-lea în 1967
- Gen și specie
- gen epic, roman realist postbelic
- Curent literar
- realism postbelic
- Structură
- două volume: trei părți (volumul I), cinci părți (volumul al II-lea)
- Personaje principale
- Ilie Moromete, Catrina, Niculae, Paraschiv, Nilă, Achim
- Perspectiva narativă
- narator obiectiv, persoana a III-a, cu personaje-reflector
- Timpul acțiunii
- o vară, cu trei ani înaintea războiului (volumul I)
- Locul acțiunii
- satul Siliștea-Gumești, în Câmpia Dunării
Rezumat pe scurt
Ilie Moromete, țăran cu pământ din Siliștea-Gumești, are șase copii din două căsătorii și datorii la bancă și la stat. Ca să plătească o parte din impozit, taie și vinde salcâmul din grădină, apoi îl lasă pe Achim să plece cu oile la București, de unde băiatul ar trebui să trimită bani. Fiii cei mari, Paraschiv, Nilă și Achim, ațâțați de mătușa lor Guica, pun însă la cale să fugă de acasă cu oile și cu caii. Niculae, mezinul, vrea să meargă la școală și ia premiul întâi.
După seceriș, Achim nu trimite niciun ban, iar Moromete află de planul băieților. Îi bate pe Paraschiv și pe Nilă, care fug apoi cu caii și cu lucruri din lada de zestre a fetelor. Moromete vinde pământ vecinului Tudor Bălosu, își plătește datoriile și taxele de școală ale lui Niculae, dar rămâne schimbat și retras. În volumul al II-lea, familia se risipește de tot, satul trece prin colectivizare, iar Moromete moare bătrân, fără să renunțe la felul lui de a vedea lumea.
Personaje
- Ilie Moromete. Țăran mijlocaș din Siliștea-Gumești, tată a șase copii din două căsătorii, Ilie Moromete vrea să-și păstreze pământul întreg pentru urmași.
- Catrina Moromete. A doua soție a lui Ilie, mama Titei, a Ilincăi și a lui Niculae și mamă vitregă pentru cei trei fii mari, care o dușmănesc.
- Niculae. Mezinul familiei, pus să păzească oile, își dorește un singur lucru: să meargă la școală.
- Alte personaje: Paraschiv, Nilă și Achim; Guica și Tudor Bălosu; Polina, Birică și Țugurlan
Plan de eseu
Cerința tipică: Tema și viziunea despre lume într-un roman realist postbelic studiat.
- Încadrarea. Prezintă romanul: două volume, 1955 și 1967, cu eseul sprijinit pe primul. Numește două trăsături ale realismului postbelic: imaginea verosimilă a satului interbelic, cu scene de viață colectivă (hora, serbarea școlară, secerișul), și naratorul obiectiv, a cărui omnisciență este limitată de personajul-reflector Ilie Moromete.
- Tema, prin două scene. Enunță tema: destrămarea familiei țărănești tradiționale, sub apăsarea timpului și a istoriei. Comentează scena cinei, unde așezarea la masă trădează taberele din familie și autoritatea tatălui, apoi tăierea salcâmului, care prevestește prăbușirea ordinii vechi și sfârșitul liniștii lui Moromete.
- Două elemente de structură. Analizează relația incipit–final: timpul îngăduitor de la început devine, la sfârșit, grăbit și necruțător. Treci apoi la conflict: tatăl și fiii cei mari, cu tensiunile din jur (Catrina, Guica, Niculae). Arată că amândouă susțin aceeași idee, pierderea echilibrului unei lumi.
- Concluzia. Reia ideea centrală: povestea unei familii este și povestea unei lumi care se încheie. Leagă viziunea despre lume de protagonist, a cărui încredere că poate trăi neatins de istorie se dovedește o iluzie. Formulează o opinie scurtă și sprijină-o pe o scenă.
hola25.com/opere-bac
Lecții Hola25 despre „Moromeții”
Întrebări frecvente despre „Moromeții”
Câte volume și câte părți are Moromeții?
Romanul are două volume. Volumul I, apărut în 1955, are trei părți, iar volumul al II-lea, apărut în 1967, are cinci părți. Comentariile școlare se opresc de obicei la volumul I.
Ce specie literară este Moromeții?
Este un roman realist postbelic, de tip obiectiv: acțiune amplă, pe mai multe planuri, personaje numeroase, narator la persoana a III-a și o imagine verosimilă a satului românesc dinaintea și de după război.
Care este tema romanului Moromeții?
Tema este destrămarea familiei țărănești și a satului tradițional. Ei i se alătură tema timpului, care nu mai lasă oamenilor răgaz, și lipsa de comunicare dintre Ilie Moromete și copiii lui.
Cine sunt personajele principale din Moromeții?
Ilie Moromete, soția lui, Catrina, fiii din prima căsătorie, Paraschiv, Nilă și Achim, și copiii făcuți cu Catrina: Tita, Ilinca și Niculae. Din sat se rețin Guica, Tudor Bălosu, Polina, Birică și Țugurlan.
Cum se termină Moromeții?
Volumul I se încheie cu fuga lui Paraschiv și a lui Nilă, cu vânzarea unei părți din pământ și cu un Moromete schimbat, retras. Volumul al II-lea se termină cu moartea lui și cu visul în care Niculae se împacă cu el.
Ce semnifică titlul Moromeții?
Titlul este numele familiei, la plural. El arată că romanul nu urmărește un singur om, ci o familie întreagă, iar prin ea soarta țărănimii într-o vreme de mari schimbări.
Alte opere pentru BAC
Toate operele pentru BACVrei ajutor la română?
Cauți printre anunțurile de meditații publicate de profesori și contactezi profesorul ales.
Caută meditații la română